Rezervele de apă ale Europei seacă, iar stocurile de apă se reduc în Europa de Sud și Centrală – de la Spania și Italia până la Polonia și anumite regiuni din Regatul Unit. Asta arată o nouă analiză bazată pe date satelitare colectate pe parcursul a două decenii. Și România este în lista statelor cu risc crescut.
Cercetătorii de la University College London (UCL), în colaborare cu Watershed Investigations și The Guardian, au analizat datele colectate între 2002 și 2024 de sateliți care monitorizează schimbările câmpului gravitațional al Pământului.
Deoarece apa este grea, schimbările din apele subterane, râuri, lacuri, umiditatea solului și ghețari apar în semnal, permițând sateliților să „cântărească” în mod eficient cantitatea de apă stocată.
Rezultatele arată un dezechilibru flagrant: nordul și nord-vestul Europei – în special Scandinavia, părți din Marea Britanie și Portugalia – au devenit mai umede, în timp ce zone întinse din sud și sud-est, inclusiv părți din Marea Britanie, Spania, Italia, Franța, Elveția, Germania, România și Ucraina, s-au uscat.
Cercetătorii afirmă că datele arată o deteriorare a climei.
„Când comparăm datele privind stocarea totală a apei terestre cu seturile de date climatice, tendințele sunt în mare măsură corelate”, a declarat Mohammad Shamsudduha, profesor de criză hidrică și reducere a riscurilor la UCL.
Acest lucru ar trebui să fie un „semnal de alarmă” pentru politicienii care încă sunt sceptici în privința reducerii emisiilor, a afirmat Shamsudduha.
„Nu mai vorbim despre limitarea încălzirii la 1,5 °C, ci ne îndreptăm probabil către 2 °C peste nivelurile preindustriale și asistăm acum la consecințe.”
De exemplu, tendințele în Marea Britanie sunt mixte. „În general, vestul devine mai umed, în timp ce estul devine mai uscat, iar acest semnal devine din ce în ce mai puternic”, a spus Shamsudduha.
„Deși precipitațiile totale pot fi stabile sau chiar în ușoară creștere, modelul se schimbă. Observăm ploi mai abundente și perioade de secetă mai lungi, în special vara.”
România se află printre statele europene în care pericolul de secetă a crescut din cauza nivelului de precipitaţii scăzut din ultimii ani. De asemenea, seceta severă şi valurile de căldură au afectat vegetaţia în România.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că strategia sa privind reziliența în domeniul apei „are ca obiectiv să ajute statele membre să își adapteze gestionarea resurselor de apă la schimbările climatice și să facă față presiunilor generate de om”.
Conform datelor Agenției Europene de Mediu, între 2000 și 2022, cantitatea totală de apă preluată din apele de suprafață și subterane din UE a scăzut, însă captările de apă subterană au crescut cu 6%.
Este o resursă esențială: în statele membre, apele subterane au reprezentat 62 % din aprovizionarea publică totală cu apă și 33% din cererea de apă pentru agricultură în 2022.
RECOMANDAREA AUTORULUI