NATO își mută atenția spre Groenlanda. „Arctic Sentry”, mesajul direct pentru Trump

NATO anunță că își intensifică prezența în Groenlanda prin misiunea „Arctic Sentry”, descrisă de diplomați și analiști drept un demers mai degrabă politic decât militar. Scopul, fiind „calmarea” președintelui Donald Trump înaintea reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles.

Alianța NATO accelerează o nouă inițiativă în nordul înghețat, cu accent pe Groenlanda, într-o mișcare ce are mai degrabă o miză politică importantă în securitatea Arctică și anume, menținerea președintelui Donald Trump de partea alianței, după tensiunile generate de declarațiile sale acide privind preluarea, într-un fel sau altul a insulei aflate sub controlul danez.

Misiunea, denumită oficial „Arctic Sentry”, a fost prezentată public drept un răspuns la creșterea activității militare a Rusiei și la interesul Chinei pentru nordul îndepărtat, scrie Politico.eu.

FLASH NEWS Ministerul Finanțelor spune că economia României intră într-o etapă de reechilibrare: „Contracția economică s-a temperat”

18:06

Datele Eurostat, devastatoare pentru Guvernul Bolojan. Când a preluat guvernarea, România avea una dintre cele mai mari creșteri economice din UE. La un an de mandat, a ajuns în „topul european al rușinii”. Ce țară mai este în recesiune, alături de România

18:00

În culise însă, surse din alianță vorbesc despre un exercițiu de repoziționare și rebranding, menit să transmită Washingtonului că NATO ia în serios Arctica și, implicit, să reducă riscul unei crize transatlantice pe tema Groenlandei.

„În fața activității militare crescute a Rusiei și a interesului tot mai mare al Chinei pentru nordul îndepărtat, era crucial să facem mai mult”, a declarat șeful NATO, Mark Rutte.

Groenlanda, în prim-planul discuțiilor de la Conferința de Securitate de la Munchen

Momentul este unul sensibil. Declarațiile președintelui Donald Trump din ianuarie, când a refuzat să excludă utilizarea forței pentru a prelua Groenlanda, au fost un șoc pentru mai multe capitale europene și au alimentat percepția că SUA sunt un aliat imprevizibil.

Subiectul apasă și asupra Conferinței de Securitate de la Munchen din această săptămână, unde secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească cu lideri aliați.

În evaluarea unor analiști, amenințarea militară care ar justifica o amplificare rapidă a prezenței în Groenlanda este, în bună măsură, exagerată.

„Amenințarea este mai mult ipotetică decât reală”, a afirmat un diplomat NATO, precizând că inițiativa are un „aspect simbolic și de comunicare” clar.

De altfel, o parte dintre specialiști insistă că NATO și, mai ales, SUA au deja capabilitățile necesare pentru a reacționa rapid în regiune.

Un analist a argumentat că Washingtonul poate desfășura rapid forțe în Groenlanda, iar exercițiile periodice din zonă oferă experiență operațională suficientă. În acest cadru, miza reală devine gestionarea percepțiilor și a relației politice cu Casa Albă.

Amenințare „fără acoperire” sau semnal strategic

Președintele Donald Trump a renunțat luna trecută ideea unei campanii de preluare „în forță” a Groenlandei, după ce aliații, inclusiv conducerea NATO, au transmis că securitatea Arcticii va fi tratată mai serios.

Chiar și așa, scepticismul rămâne ridicat în rândul experților care consideră că riscurile invocate, de la spărgătoarele de gheață ale Moscovei până la rachete hipersonice sau noi rute maritime, nu justifică o schimbare masivă de postură în apropierea Groenlandei.

Unii analiști consultați de Politico susțin că adevărata zonă sensibilă nu este Groenlanda, ci Arctica europeană, în proximitatea Peninsulei Kola, unde Rusia își concentrează Flota de Nord și submarinele strategice. În același timp, raportul de forțe rămâne favorabil NATO, mai ales după aderarea Suediei și Finlandei și după modernizările din aviația de patrulare maritimă anunțate de mai multe state aliate.

În aceste condiții, o misiune suplimentară concentrată pe Groenlanda poate părea, din punct de vedere militar, o investiție discutabilă. Totuși, pentru o parte dintre aliați, costul politic al unei noi rupturi cu Washingtonul ar fi mult mai mare decât costul unei prezențe simbolice în Arctica.

Ce ar însemna, concret, „Arctic Sentry”

În faza inițială, „Arctic Sentry” ar urma să grupeze și să pună sub o umbrelă comună exerciții deja existente, inclusiv activități conduse de Danemarca în Groenlanda, sub coordonare NATO.

Pe termen mediu, ar putea include mai multe patrule aeriene și maritime și, eventual, discuții despre o structură de comandament dedicată, potrivit unor diplomați familiarizați cu subiectul, citați de sursa indicată inițial.

Totodată, în interiorul alianței există și argumentul preventiv: o misiune vizibilă ar descuraja din timp Rusia și China să își extindă influența în Groenlanda, mai ales în scenariul ipotetic în care insula și-ar schimba statutul politic.

„Dacă Groenlanda ar deveni independentă, ai o țară care ar ieși astfel din NATO și ar putea fi supusă influenței adversarilor noștri”, a spus ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.

În prezent, SUA au aproximativ 150 de soldați la baza spațială Pituffik din nordul Groenlandei. Atât Danemarca, cât și Groenlanda au transmis că sunt deschise la o prezență americană mai mare, în limitele acordurilor existente.

Pe de altă parte, foști oficiali NATO avertizează că staționările permanente sunt costisitoare și greu de justificat în acest moment.

Recomandarea autorului:

Moscova va lua „contramăsuri, inclusiv militare” dacă Occidentul își extinde prezența în Groenlanda. Ce acuzații aduce Lavrov Danemarcei. Reacția NATO