Care este cel mai vechi cuvânt scris în limba română. A fost inscripționat pentru prima dată în secolul al X-lea, dar e folosit și în zilele noastre

Un cuvânt românesc vechi de peste o mie de ani a supraviețuit până în prezent, conform unei descoperiri fascinante. Este vorba despre un ulcior găsit la Capidava, care poartă inscripția ”ПETPE”, aceasta fiind considerată și prima scriere în limba română. Obiectul oferă o privire unică asupra istoriei timpurii a limbii și culturii noastre.

Ulciorul a fost găsit în anul 1967, de doi localnici din Topalu, Constanța, și prezintă gâtul și toartele rupte, dar fundul plat. Vasul, decorat cu litere grecești, conține numele ”ПETPE” (Petre), probabil al meșterului care l-a realizat.

ALEGERI ÎN SUA Motivul pentru care Trump cere Curții Supreme blocarea a 20.000 de buletine de vot din California

01:16

RĂZBOI Tensiune maximă în Orientul Mijlociu. Aliații Statelor Unite din Golf se pregătesc pentru un atac „scurt, dar intens” împotriva Iranului după alegerile americane

23:38

„Acest nume, obsedantul Petre, este desigur motivul pentru care istoricii au devenit foarte atenți. De ce? El face parte din setul de nume sfinte, evocând pe întâiul Apostol și întemeietor al Bisericii orașului etern – Roma, Sfântul Petru. Forma numelui, însă, este greu de derivat din grecește, Πέτρε putând fi, eventual, forma de vocativ pentru Πέτρος, însă o semnătură la vocativ ar fi ceva neobișnuit pentru un grec. Meșterul ar fi putut fi, desigur, și slav, dar atunci s-ar fi semnat Petar, sau Piotr, nu Petre, care aduce o consonanță inconfundabilă, specifică doar numelor românești”, a explicat dr. Eugen Silviu Teodor, potrivit historia.ro.

Care e contextul istoric al vasului și cum a supraviețuit cuvântul până astăzi

Potrivit cercetătorilor, vasul este o replică locală a unor produse de lux ale epocii.

„În baze tipologice, vasul ceramic se încadra urcioarelor amforoidale, de veche tradiție romană, aparținând însă, cu destulă probabilitate, secolului X, mai exact celei de a doua jumătăți. Garnizoana romană fusese retrasă de pe cetate la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin și-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor; pe locul garnizoanei – o superbă faleză înaltă a Dunării – s-au așezat locuitori pașnici, trăind în modeste bordeie, sub autoritate bulgară. După prăbușirea Primului Țarat bulgar, după 971, zona reintră sub autoritate bizantină; acesta este contextul în care vasul a fost produs, fiindcă detaliile tehnice sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii”, a adăugat Silviu Teodor.

Cuvântul „Petre”, deși inscripția are peste o mie de ani, este încă folosit în limba română contemporană, iar descoperirea nu doar că oferă o dovadă a continuității limbii române, ci și un exemplu al modului în care tradițiile și numele proprii au traversat secolele.

Foto: Muzeul Național de Istorie a României (Marius Amari)

Ulciorul de la Capidava nu este doar un simplu obiect arheologic, ci și o fereastră către trecutul limbii și al culturii locale, demonstrând încă o dată că unele cuvinte vechi nu dispar niciodată complet, ci rămân vii în uzul cotidian și în memoria colectivă.

Inscripția inedită ne arată că limba română nu doar că s-a dezvoltat în timp, dar a păstrat conexiunea cu istoria, religia și tradițiile locului, chiar și în forme simple, oferind o dovadă unică a identității noastre culturale și lingvistice.

Autorul mai recomandă:

Cele mai lungi cuvinte din limba română. Abia se pot pronunța

Verbul din limba română care îi încurcă pe mulți conaționali. Ce explicație apare în DEX și cum se folosește, de fapt