Criză politică în sudul Republicii Moldova. Putin și Erdogan, chemați în ajutor. Alegerile din „țara-fantomă”, în plin blocaj legislativ

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, reprogramate pentru 21 iunie 2026, sunt, în multe privințe, un test existențial pentru Republica Moldova. Scrutinul va determina dacă fosta țară sovietică își poate integra regiunile diverse într-un cadru democratic funcțional unic sau dacă diviziunile interne, exploatate de actorii străini, vor continua să deraieze calea sa către integrarea europeană.

• Astăzi, Găgăuzia înseamnă trei regiuni sărace cu puțin peste 100.000 de locuitori (Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat), puternic ruralizate și dependente de ajutor și finanțări fie de la Chișinău, din UE, Turcia și, mai nou, și România. Găgăuzii manifestă în prezent o apropiere politică și culturală clară față de Rusia și, într-o măsură similară, față de Turcia. În regiune s-au păstrat multe dintre vestigiile arhitectonice ale URSS, precum statuile lui Lenin. Teritoriul Găgăuziei se situează în stepa Bugeacului și are o suprafață de aproximativ 1.500 de km pătrați (mai puțin de jumătate din suprafața județului Giurgiu).
• Adunarea Populară a Găgăuziei este formată din 35 de deputați. Alegerile se desfășoară pe circumscripții uninominale: UTA este împărțită în 35 de circumscripții electorale, iar din fiecare este ales câte un candidat.
• În cadrul referendumului din 20 octombrie 2024 cu privire la integrarea în UE a Republicii Moldova, 95% dintre alegătorii din regiunea Găgăuzia au votat împotriva aderării la Uniune.

ACCIDENT Ion Cristoiu „Nu a fost niciodată o mai mare libertate a presei ca în perioada interbelică”

08:00

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1493. Americanii îl acuză pe Zelenski că „a mințit” în legătură cu garanțiile de securitate. Ce plan are Putin

07:56

Sursa foto: OSCE

Captură foto – Google

Miză electorală sau geopolitică?

Criza din jurul alegerilor din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliul Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Un soldat votează la o secție de votare amenajată la liceul Mavrodi din Comrat. RADU STEFAN / MEDIAFAX FOTO

După mai multe amânări și dispute juridice, deputații Adunării Populare a Găgăuziei au stabilit data noilor alegeri regionale. Scrutinul va avea loc pe 21 iunie 2026, însă procesul electoral rămâne marcat de incertitudini.

Decizia a fost adoptată în ședința din 17 martie, în pofida unor propuneri alternative. În aceeași ședință, a fost aprobată parțial și componența organului electoral, care urmează să fie format din nouă membri: câte trei desemnați de Adunarea Populară, de Comitetul Executiv și de instanțele de judecată.

Totuși, deputații nu au reușit să ajungă la un consens privind denumirea oficială a organului electoral central. Propunerea de stabilire a unui nume a fost respinsă, majoritatea aleșilor abținându-se de la vot, ceea ce menține incertitudinea juridică asupra acestui aspect.

Cancelaria de Stat invocă ilegalități și cere anularea deciziilor Adunării Populare

Ulterior, Cancelaria de Stat a Republicii Moldovei a declarat ilegale deciziile Adunării Populare a Găgăuziei de aprobare a Comisiei Electorale Centrale, programarea alegerilor pentru 21 iunie și alte câteva decizii. Potrivit documentului emis de instituție, aceste acte contravin legislației naționale și au fost adoptate cu depășirea competențelor.

Reacția Rusiei: „Chișinăul vrea să desființeze Găgăuzia”

Guvernul Maiei Sandu din Republica Moldova împiedică alegerile pentru Consiliul Popular al Găgăuziei pentru a aduce autonomia sub propriul control și pentru a o desființa, a declarat deputatul Dumei de Stat, Alena Arșinova, pentru TASS, comentând decizia Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

„Autoritățile moldovenești, conduse de Maia Sandu, implementează o centralizare strictă a puterii pe întreg teritoriul republică, inclusiv în regiunea autonomă Găgăuzia. Găgăuzia se pregătește de alegeri: Adunarea Populară acționează în limitele mandatului său. Cu toate acestea, Chișinăul se opune cu toată puterea”, a subliniat Arșinova.

„Este clar că Maia Sandu încearcă să numească de una singură membri ai Parlamentului găgăuz și să-și instaureze propriul regim în Găgăuzia, complet controlat de centru. De fapt, Chișinăul nu vorbește despre dezvoltarea regiunii autonome, ci despre desființarea acesteia sub pretextul «restabilirii ordinii»”, a spus aceasta.

Deputatul rus a adăugat că, din cauza acțiunilor Chișinăului, Găgăuzia a rămas deja practic fără autoritate legitimă: șefa regiunii autonome, Evghenia Guțul, a fost trimisă la închisoare pe baza unor acuzații inventate.

„O regiune autonomă nu poate guverna fără autorități, însă Republica Moldova face tot posibilul pentru a împiedica alegerile și formarea unor organe de conducere legitime în regiune. Republica Moldova nu poartă niciun dialog și nu încearcă să ajute Găgăuzia, ci doar exercită presiuni, șantaj și persecuții politice”, menționează Arșinova.

Deputatul Dumei de Stat din Federația Rusă, Alena Arșinova | Foto: Facebook / Alena Arshinova

Bașcana Găgăuziei cere ajutor de la Putin și Erdogan. Guțul îi scrisese și președintelui Trump

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – condamnată pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor (partidul oligarhului fugar Ilan Șor), a transmis, pe 16 martie, un mesaj din închisoare, în care îndeamnă Comitetul Executiv să apere autonomia găgăuză. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare și obligată să dea statului 40 de milioane de lei (circa 10 milioane de lei românești), bani care ar fi fost folosiți pentru finanțarea ilegală a Partidului Șor.

Președintele rus Vladimir Putin și șefa regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul. Foto: Mediafax

În martie 2025, Guțul a făcut un apel către Vladimir Putin pentru a sprijini Unitatea Teritorială Autonomă pe care o reprezintă.

„Vă mai cer, în calitate de lider al unei puteri care a vegheat întotdeauna pentru dreptate, să vă exprimaţi sprijinul ferm şi fără echivoc pentru statutul special al autonomiei găgăuze în cadrul Republicii Moldova independente”, se afirmă în textul trimis de Guţul către liderul de la Kremlin.

Totodată, Guţul se adresa şi preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe care îl îndeamna să apere drepturile poporului găgăuz.

„Găgăuzia are nevoie de Turcia, la fel cum s-a întâmplat cu mulţi ani în urmă, când vocea Ankarei a ajutat la menţinerea păcii şi a dreptăţii, astăzi avem nevoie şi de intervenţia dumneavoastră pentru a proteja drepturile poporului găgăuz”, se menţionează într-un comunicat postat pe canalul de Telegram al Evgheniei Guţul.

De asemenea, bașcana Găgăuziei i-a scris lui Donald Trump, cerindu-i să înceteze orice sprijin pentru Maia Sandu, pe care o acuză că a instaurat „un regim dictatorial”.

O urnă de vot din timpul celui de-al doilea tur al alegerilor pentru funcția de guvernator (bașcan). Foto: Hepta

Cum s-a format autonomia găgăuză

Republica Comrat (găgăuză: Komrat Respublikası) a fost o republică autonomă de facto, care a existat timp de cinci zile, în iarna anului 1906, în timpiul unei răscoale țărănești din Basarabia izbucnită în cadrul mai larg al Revoluției ruse din 1905. Socialist-revoluționarul Andrei Gălățeanu, pe atunci student la Școala politehnică din Harkov, a proclamat republica autonomă de la Comrat, oraș basarabean cu majoritate găgăuză. În urma înăbușirii mișcării de către armata țaristă, Andrei Gălățeanu a fost judecat și deportat în Siberia.

La 19 august 1990, la Comrat s-a desfășurat un congres al deputaților de toate nivelurile, reprezentând așezările cu populații găgăuze compacte, exprimându-și dorința de a se alătura Republicii Găgăuze. În conformitate cu rezoluția adoptată de congres, RSSA Găgăuză, formată la 12 noiembrie 1989 în cadrul RSS Moldovei, a fost transformată într-o Republică Găgăuză independentă în cadrul URSS reînnoită, cu justificările legale necesare. La 28 octombrie 1990 au avut loc alegeri pentru Consiliul Suprem al Republicii Găgăuze, unde a fost adoptat un proiect de tratat de uniune și a fost aprobată Declarația privind Libertatea și Independența Poporului Găgăuz față de Republica Moldova.

Fete găgăuze, îmbrăcate costume tradiționale. Foto: Mediafax

La începutul anului 1993, a început dialogul politic pentru a determina statutul politic al Găgăuziei în cadrul Moldovei. Negocierile dintre Chișinău și Comrat au prelungit până la sfârșitul anului 1994. La 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”, acordând regiunii o autonomie compactă a populației găgăuze.

Deși nu este o enclavă separatistă precum Transnistria și activează în câmpul constituțional al Republicii Moldova (în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze), regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) și propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

O femeie găgăuză, îmbrăcată în haine tradiționale, este surprinsă lucrând la un război de țesut în Găgăuzia. Foto: Hepta

În prezent, sunt puțin peste 300.000 de găgăuzi rămași în întreaga lume care încă își păstrează identitatea.

Vama Veche, „locul plin de șerpi” unde s-au așezat găgăuzii

Potrivit undei legende locale, satul Vama Veche a fost întemeiat în secolul al XIX-lea de găgăuzi, iar ținutul s-a numit „Yilanlâk“ (Șerpăria).

La sosire, găgăuzii au găsit un ținut sălbatic, aproape nelocuit, în care șerpii erau peste tot. În ciuda condițiilor dificile, comunitatea  a ales să rămână, să-și construiască gospodării  și să transforme treptat zona într-o așezare stabilă. Legenda legată de găgăuzi și de „ținutul șerpilor” a rămas până astăzi parte din identitatea locului.

Sursa foto: Facebook / Descoperă Găgăuzia

După cel de-al Doilea Război Mondial și cedarea Basarabiei, găgăuzii nu au mai reprezentat o minoritate importantă în România. În Dobrogea rămăseseră doar un număr redus de sate cu populație găgăuză.

La recensământul din 2002, doar 45 de români s-au declarat de etnie găgăuză.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• GĂGĂUZIA cere, după Transnistria, asistență din partea Rusiei /Chișinăul denunță ”acțiuni de propagandă”
• Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, ARESTATĂ la Chișinău!/Ce acuzații îi sunt aduse