Guvernul condus de Ilie Bolojan accelerează numirile în funcții-cheie, chiar în timp ce o moțiune de cenzură cu peste 250 de semnături se pregătește să-l trimită acasă. În paralel, pe masa Executivului apar proiecte de hotărâri care vizează instituții și companii de stat, numiri de consuli și prefecți.
Moțiunea, semnată de peste 250 de parlamentari, va fi votată pe 5 mai și are ca obiectiv demiterea Executivului Ilie Bolojan. Pragul necesar este de 233 de voturi. Cu alte cuvinte, guvernul are zilele numărate, iar agenda pare adaptată acestei realități.
Lista de proiecte pregătite pentru ședința de Guvern confirmă impresia de accelerare pe final de mandat. Dincolo de acte tehnice sau bugete, apar explicit decizii care țin de oameni și de controlul instituțional.
Cea mai directă este „proiect de hotărâre de guvern privind eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți”. Asta înseamnă schimbări în teritoriu, acolo unde guvernul are reprezentanți direcți. Prefecții sunt esențiali pentru controlul administrativ și pentru relația cu autoritățile locale. O astfel de mutare, făcută acum, poate fixa oameni loiali chiar înainte de o posibilă schimbare de putere. Însă, aici depistăm și o problemă. Pe site-ul SGG-ului, însă, nu apare nicio Hotărâre de Guvern și nicio Notă de Fundamentare.
Pe aceeași linie apare și numirea unui consul general. Nu este o funcție oarecare: astfel de poziții au mandate clare și sunt greu de schimbat rapid. Practic, influența se mută și în afara țării.
„Doru-Gheorghe Liciu se numește în calitate de consul general, șef al Consulatului General al României la Odesa, Ucraina.”, se arată în HG.
În paralel, Executivul introduce și o notă privind legalitatea și oportunitatea numirii persoanelor în consilii de administrație sau de supraveghere ale întreprinderilor publice. Este exact zona unde se decide controlul pe companiile de stat. Cu alte cuvinte, nu doar că se fac numiri, dar se pregătește și justificarea lor.
Un alt proiect sensibil vizează modificarea regulilor pentru majorări salariale și pentru înființarea de posturi în afara organigramei, mai ales în instituțiile care gestionează fonduri europene. Aici miza nu ține doar de bani, ci și de posibilitatea de a crea noi poziții.
Lista continuă cu decizii care, la prima vedere, par administrative, dar au impact economic:
– bugetul pe 2026 pentru Administrația Națională „Apele Române”;
– modificări de concesiuni și închirieri pentru bunuri publice, inclusiv către companii precum Pirochim Victoria și Viromet;
– aprobarea plafoanelor pentru ajutoare în agricultură.