De unde știu porumbeii călători drumul spre casă. Ipoteza care implică celule imunitare din ficat

Autoritatea Națională pentru Cercetare a publicat un studiu din revista Science, care propune o explicație neașteptată pentru modul în care porumbeii călători se orientează pe distanțe mari, inclusiv în absența reperelor vizuale. Cercetarea aduce una dintre cele mai solide ipoteze de până acum pentru un fenomen care i-a fascinat pe oamenii de știință de peste un secol.

O pistă neașteptată: celule imunitare cu „simț” magnetic

O echipă de cercetători din Germania, coordonată de Clivia Lisowski, a identificat în ficatul porumbeilor călători un tip de celule imunitare, macrofage bogate în fier, care par să aibă proprietăți sensibile la câmpul magnetic al Pământului.

CONTROVERSĂ Donald Trump vrea să publice informații despre interferența Chinei în alegerile din Statele Unite

21:57

DECLARAȚII EXCLUSIVE Crin Antonescu explică unde a greșit PSD: Când a acceptat ca USR să intre la guvernare și a cedat funcția de premier lui Ilie Bolojan

21:53

Surprinzător este faptul că aceste celule nu sunt izolate, ci se află foarte aproape de fibre nervoase, ceea ce deschide posibilitatea unei comunicări directe cu sistemul nervos.

Sursă Foto – Facebook

Ce s-a întâmplat în experimente

Pentru a verifica teoria, cercetătorii au folosit porumbei antrenați să se întoarcă la cuib de la aproximativ 20 de kilometri.

În zilele cu cer acoperit, porumbeii la care aceste celule au fost eliminate nu s-au mai orientat corect. În schimb, grupul de control a navigat fără probleme.

Când cerul s-a înseninat, păsările afectate au reușit din nou să se orienteze, folosind soarele ca reper, semn că sistemul magnetic funcționează mai degrabă ca o „plasă de siguranță” atunci când lipsesc indicii vizuale.

Descoperirea schimbă modul în care privim rolul unor celule imunitare, care ar putea avea și funcții senzoriale, nu doar de apărare.

• Fenomenul biomagnetismului este studiat și în România, în centre precum Institutul de Biologie al Academiei Române, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM) de la Măgurele și Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde sunt analizate mecanisme similare la nivel celular.