Sărăcia în era Bolojan. INS anunță că aproape 1 din 5 români era afectat de sărăcie în 2025. Rata a fost mai ridicată în rândul femeilor

Institutul Național de Statistică (INS) a emis publicului un nou comunicat aferent domeniului veniturilor și condițiilor de viață din România. INS anunță că, în anul 2025, aproape 1 din 5 români era afectat de sărăcie, iar rata a fost mai ridicată în rândul femeilor.

Context înaintea cifrelor. Anul 2025 a fost unul dificil pentru mulți cetățeni români, în privința nivelului economic. A fost tot un an în care Guvernul Bolojan a făcut promisiuni pentru bunăstarea românilor și a adoptat măsuri de austeritate menite să acopere deficitul bugetar. Ilie Bolojan anunța, recent, că în primele 5 luni ale lui 2026, deficitul bugetar al țării „a scăzut cu peste 40%”. Politica de austeritate, în schimb, a căpătat o altfel de dimensiune în buzunarele cetățenilor. Puterea de cumpărare a scăzut, inflația a crescut, consumatorii sunt tot mai precauți față de modul în care își împart cheltuielile, iar în multe cazuri, taxele s-au majorat. Printre cele mai afectate categorii se află familiile cu venituri mici. Ceea ce relevă că fiecare zi devine, practic, o luptă pentru supraviețuire. Gândul v-a expus AICI, detaliat, ce a însemnat un an de guvernare sub spectrul austerității în era Bolojan.

Aproape 1 din 5 români era afectat de sărăcie în 2025

Luni, 29 iunie 2026, Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicului un comunicat prin care relevă că aproape 1 din 5 români era afectat de sărăcie în 2025.

INEDITLia Olguța Vasilescu prezintă noile picturi murale de pe clădirea unui liceu din Craiova. Ce semnificație au operele de artă

17:17

EMISIUNI‘’Cu Gândul la București’’ începe vineri, 13 noiembrie, de la ora 14.00. Invitați: Bogdan Jelea, consilier general Primăria Capitalei, și Ioana Stoica, lider de sindicat Termoenergetica

17:15

Datele INS arată că, în 2025, 18,4% dintre români trăiau în gospodării cu venituri sub pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Totodată, 16,8% din populație s-a confruntat cu deprivare materială și socială severă. Aproximativ unul din șase români a fost afectat de lipsuri importante. INS mai arată că 785.000 de persoane de până la 65 de ani (5,6%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Rata sărăciei relative a fost de 18,4% în 2025, în scădere cu 0,6%  față de anul anterior. Numărul persoanelor aflate în sărăcie a ajuns la aproximativ 3,468 milioane. Față de 2024, sunt cu 127.000 mai puțini români în această situație. De altfel, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor. Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) și a celor de 0-18 ani (23,6%).

Persoanele din gospodăriile cu minori și tineri dependenți au fost mai expuse riscului de sărăcie în 2025. Rata sărăciei în această categorie a fost de 21,2%, în scădere față de anul anterior. Nivelul rămâne însă semnificativ mai ridicat decât în gospodăriile fără copii sau tineri dependenți.

Transferurile sociale au avut un rol esențial în reducerea sărăciei în 2025. Fără pensii și alte beneficii sociale, peste 44% din populație ar fi fost sub pragul sărăciei. În cazul persoanelor de peste 65 de ani, aproape 88% ar fi fost afectate de sărăcie relativă.

Deprivarea materială și socială severă

În 2025, deprivarea materială și socială severă a afectat 16,8% din populație, în ușoară scădere față de anul precedent. Aproximativ 3,16 milioane de persoane s-au aflat în această situație, femeile fiind mai afectate decât bărbații. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează la copii și la persoanele de peste 65 de ani.

Intensitatea foarte redusă a muncii

În 2025, aproximativ 785.000 de persoane sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Proporția acestora a crescut față de anul precedent, ajungând la 5,6%. Femeile au fost mai afectate decât bărbații, atât ca număr, cât și ca pondere.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială

În 2025, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 27,4%, echivalentul a aproximativ 5,2 milioane de persoane. Indicatorul a scăzut ușor față de anul precedent, cu 0,5%. Femeile au fost mai afectate decât bărbații, iar riscul a fost mai ridicat în rândul tinerilor și copiilor. Persoanele ocupate au avut un risc mult mai redus decât cele neocupate, iar gospodăriile cu copii au fost mai expuse decât cele fără minori.

Anul trecut, riscul de sărăcie sau excluziune socială a fost cel mai ridicat în gospodăriile cu mulți copii. Familiile formate din 2 adulți și cel puțin 3 copii au înregistrat cea mai mare incidență, fiind urmate de gospodăriile monoparentale. La nivel regional, cele mai afectate zone au fost Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, în timp ce București-Ilfov a avut cea mai scăzută rată.

Din cele 5,2 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, majoritatea se încadrau strict în riscul de sărăcie. Aproximativ 1,67 milioane de persoane erau afectate doar de sărăcie, fără alte forme de vulnerabilitate. Alte grupuri se regăsesc exclusiv în deprivare materială severă sau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

INS arată suprapuneri între cele trei forme de vulnerabilitate incluse în indicatorul AROPE (*). Aproximativ 1,21 milioane de persoane se aflau simultan în risc de sărăcie și deprivare materială severă. Circa 403.000 de persoane erau afectate de toate cele 3 situații simultan.

(*) Indicatorul AROPE este folosit pentru rata riscului de sărăcie sau excluziune socială. Este un indicator adoptat la nivelul UE.

Sursă foto: INS, Shutterstock, colaj Gândul/Mediafax Foto