Detalii din dosarul Nord Stream. Cum s-a desfășurat operațiunea de sabotaj? Gazoductele puteau transporta 110 miliarde de metri cubi de gaze anual

Scandalul Nord Stream revine în actualitate, după ce Parchetul federal german a susținut că nu Rusia, ci autoritățile ucrainene ar fi ordonat sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022. Anunțul vine după inculparea unui fost comandant militar ucrainean. Anchetatorii au refăcut tot scenariul care a dus la explozia de pe fundul Mării Baltice.

După ce Parchetul federal din Germania a anunțat joi că suspectează autoritățile ucrainene că ar fi au ordonat sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, distruse în urma exploziilor produse în Marea Baltică în septembrie 2022, noi detalii ies la iveală cu privire la modul în care s-ar fi desfășurat operațiunea de sabotaj. Anunțul vine la o zi după inculparea primului suspect în acest dosar, relatează The Guardian.

NEWS ALERT Prima reacție a Maiei Sandu după demisia premierului Alexandru Munteanu. Ce spune despre scandalul din partidul său

11:43

FLASH NEWS Focar de norovirus pe o navă de croazieră. Peste 120 de persoane s-au îmbolnăvit în timpul voiajului. Cum se transmite virusul

11:38

Explozia gazoductului Nord Stream – Foto: X/@L_ThinkTank

Potrivit procurorilor germani, principalul inculpat este Serghei Kuznețov, despre care anchetatorii susțin că, împreună cu alți militari, ar fi elaborat un plan minuțios pentru distrugerea conductelor submarine care transportau gaze naturale din Rusia către Germania.

„Serghei Kuznețov și alți militari au elaborat, la cererea autorităților ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2”, a transmis Parchetul federal german, într-un comunicat.

Serghei Kuznețov – Foto: X/@VerdadeseNadaMa

Anchetatorii precizează că suspectul a fost arestat în Italia pe 21 august 2025, fiind ulterior extrădat în Germania, în luna septembrie. Kuznețov era comandant în armata ucraineană la momentul exploziilor și susține că se afla în Ucraina în perioada în care a avut loc sabotajul.

Cum susțin procurorii că ar fi fost executată operațiunea

Conform rechizitoriului, echipa formată din scafandri, un comandant de navă și un specialist pirotehnist ar fi închiriat un velier din Germania și s-ar fi deplasat în apropierea insulei daneze Bornholm.

Foto: X/@AlexXplore

De acolo, membrii grupului ar fi coborât sub apă și ar fi amplasat încărcături explozive pe conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Explozibilii ar fi fost detonați la 26 septembrie 2022, provocând distrugerea unor segmente importante ale gazoductelor și una dintre cele mai mari emisii de metan înregistrate vreodată.

Potrivit procurorilor germani, scopul operațiunii ar fi fost blocarea definitivă a livrărilor de gaze naturale din Rusia către Europa.

„Obiectivul era de a împiedica în mod durabil livrările de gaze prin gazoducte și de a face în așa fel ca Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerțul cu gaze naturale pentru a-și finanța efortul de război”, se arată în comunicatul Parchetului federal german.

Nord Stream putea transporta până la 110 miliarde de metri cubi de gaze anual

La momentul sabotajului, Nord Stream 2 nu intrase încă în exploatare comercială, însă Nord Stream 1 reprezenta una dintre principalele surse de aprovizionare cu gaze pentru Germania.

Potrivit datelor prezentate de procurorii germani, Nord Stream 1 acoperea înainte de invazia rusă aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei.

Fiecare dintre cele două gazoducte avea o capacitate proiectată de transport de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Împreună, Nord Stream 1 și Nord Stream 2 puteau livra anual până la 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia către Germania, potrivit DW.com.

Nord Stream 1, inaugurat în 2011, a funcționat ani la rând la capacitate ridicată, în timp ce Nord Stream 2, construit pentru dublarea volumelor livrate, nu a fost pus niciodată în funcțiune după suspendarea certificării și introducerea sancțiunilor occidentale ce Vladimir Putin a ordonat invazia din Ucraina în pe 24 februarie 2022.

După declanșarea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană și-a redus drastic importurile de hidrocarburi rusești, ceea ce a contribuit la creșterea puternică a prețurilor la energie în Europa.

Ucraina nu și-a asumat niciodată responsabilitatea pentru exploziile care au distrus gazoductele Nord Stream, deși oficialii de la Kiev au susținut în repetate rânduri că orice măsură care reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul este legitimă.

KYIV, UKRAINE – JANUARY 03: President of Ukraine Volodymyr Zelenskyy speaks to the press during the press conference in Kyiv, Ukraine on an January 03, 2025. Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Președintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că nu a primit încă toate informațiile privind actul de inculpare.

„Autoritățile competente din țările noastre vor lua legătura, iar atunci când vom primi mai multe detalii, probabil că vom putea oferi un răspuns. Deocamdată, este prea devreme să comentăm”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

În prezent, Germania este principalul susținător militar european al Ucrainei, după ce Statele Unite și-au redus nivelul sprijinului direct pentru Kiev în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump.