Ultima miză a premierului demis Bolojan. Cum ar putea România să salveze banii din PNRR prin adoptarea legii salarizării unitare și de ce se tem analiștii că urmează un val de disponibilizări în sectorul public

Cu un guvern demis, cu Parlamentul în vacanță și cu președintele Nicușor Dan care amână să desemneze un nou premier, România riscă să rămână și fără legea salarizării unitare, și fără bani de la Comisia Europeană, și cu mișcări masive în stradă, din această toamnă. Doi foști miniștri de Finanțe explică, în exclusivitate pentru Gândul, ce șanse mai avem să nu pierdem banii din PNRR, în timp ce analiștii economici fac previziuni cutremurătoare.

Noua lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este un jalon esențial în PNRR, de a cărui adoptare depinde încasarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro. În forma actuală, este prevăzut ca nivelul salariilor de bază din sectorul public, în vigoare în august 2025, să rămână neschimbat la trecerea la noile grile. Valoarea de referință propusă la 4.100 de lei, pentru 2027, va crește treptat până la 4.793 de lei în 2031, iar impactul bugetar, după aplicarea reformei, va aduce costuri suplimentare de peste 8 miliarde de lei la bugetul de stat. Astfel, peste jumătate din bugetari vor primi venituri mai mari, în timp ce restul vor avea salariile neschimbate.

EDUCAȚIE Bacalaureat 2026. Rezultatele se afișează marți, 7 iulie. Când se depun contestațiile și care sunt pașii de urmat

08:38

EDUCAȚIE Un elev din Constanța a obținut media 1 la Evaluarea Națională. La școala sa, cea mai mare medie a fost 2,52

08:21

Eugen Teodorovici: „Exclus să avem o lege a salarizării unitare”

Fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici exclude ca până la finele lunii august să avem o lege a salarizării unitare. El consideră că nu mai este timp de un dialog prealabil între Guvern și actorii implicați, având în vedere că e vorba de 1.300.000 de oameni în sectorul public.

“Nu va fi nicio lege a salarizării unitare până la finele lui august, categoric nu. O astfel de alegere, oarecum nouă, să fie aprobată de Guvern, asta dacă dorim să fie un acord între cele două părți, pentru că necesită un dialog prealabil. De la începutul acestui proiect, din anii 2021-2022, când s-a trecut în PNRR acest jalon, din păcate, lucrurile nu au stat așa”, spune Teodorovici.

El adaugă că a existat un proiect făcut cu Banca Mondială, dar din păcate, miniștrii de resort nu au dialogat pe fiecare subsector al zonei publice.

“Deci este un dialog care trebuie să dureze ceva timp, pentru că este greu să pui la aceeași masă și să găsești un consens. Am înțeles, este această grabă, a guvernului Bolojan demis de a trece cu forța această lege invocând că se pierd 700-750 de milioane de euro, atât cât este evaluat de Comisia Europeană jalonul cu legea salarizării. Este o greșeală, pentru că nu e posibil să faci astfel de lege și dacă o faci doar dragul de a face, 5 ani nu ai voie să o modifici. Iar dacă o modifici, suma de 750 de milioane de euro se rambursează Comisiei Europene. Dacă nu modifici, scoate în stradă toate sindicatele din sectorul public”, mai spune fostul ministru.

Teodorovici: România nu respectă absolut nimic din ce promite

Eugen Teodorovici arată ce ar trebui să facă ministrul demis al Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru. Mai mult, el merge pe includerea actualelor sporuri, din sectorul public, în salarii,

“Comisia Europeană a cerut, a spus, a sfătuit statele membre să vină și să spună foarte clar dacă sunt în stare sau nu să închidă jaloanele și țintele pe care ele singure și le-au asumat. În cazul României, trebuie să discute deschis cu cei de la Comisia Europeană, să prezinte situația și riscul de a avea o lege strâmbă, să ceară adaptarea acestui jalon doar în sensul de a include în salariile celor din sectorul public sporurile pe care aceștia le au deja. Deci nimic nou, doar ceea ce au deja și practic oamenii primesc aceleași venituri lunare. Asta să constituie practic modificarea legii și cu o înțelegere cu cei de la Comisia Europeană, în sensul că, până la finalul anului, această lege să fie discutată cu toți actorii implicați, iar până  în momentul în care această lege va fi agreată și aprobată în forma ei nouă, impactul să nu fie mai mare 12 miliarde de lei cum a stabilit domnul Bolojan cu cei de la Finanțe.

Teodorovici insistă asupra dialogului cu Comisia Europeană, doar că ,, cineva trebuie să ceară, de fapt nu să ceară, să explice foarte clar”. Fostul ministru de Finanțe îi acuză pe actualii guvernanți că nu-și respectă promisiunile .

“Comisia Europeană nu se uită la interiorul legii, forma legii. Pe Comisia Europeană nu o interesează cum consideră România diferența între diferitele categorii profesionale din cadrul sistemului bugetar. Nici măcar anvelopa totală per buget, cheltuială, salarii în zona publică nu este de interes  pentru Comisia Europeană, atâta timp cât tu, ca țară, îți respecți niște ținte de deficit, datorie și așa mai departe. Dar, din păcate, România nu respectă absolut nimic din ceea ce promite”, a precizat Teodorovici.

Adrian Câciu: Doar parlamentarii pot depunde un proiect de lege

Pe de altă parte, un alt fost ministru de Finanțe, Adrian Câciu, consideră esențială legea salarizării unitare și spune că dacă “ vrem să avem un proiect de lege a salarizării ar trebui să avem o inițiativă legislativă.”

Pentru că guvernul interimar nu poate emite proiecte de lege, va fi nevoie de discuții între liderii fostei coaliții, PSD -PNL- UDMR -USR care să stabilească depunerea unei inițiative legislative privind salarizarea unică a personalului bugetar și ulterior sesiunea extraordinară.

“E realizabilă, dar trebuie stabilite principiile care cred că undeva au suferit niște scurt-circuite pe parcurs. Principiul de la care ar trebui să plecăm în legea salarizării unitare este că niciun venit nu scade, dar ar trebui să avem legătură și cu partea din jalonul PNRR care spune că salariile de bază nu scad față de 2025 și evident ar trebui să avem o așezare simplă, corectă, pe familie ocupațională. Avem trei mari sisteme publice sănătatea, educația, ordinea și siguranța națională, care include și armata. Evident, pe lângă sunt aparatele de lucru, adică funcționarii publici atât de la nivel local, cât și de la nivel central.

Adrian Câciu – Sursa FOTO: Facebook

Câciu precizează că PSD a avut discuții cu partidele politice despre o inițiativă legislativă privind salarizarea unitară și face previziuni optimiste în legătură cu un nou govern.

“O să avem această discuție pentru că nu poate exista alt proiect de lege, nimeni nu poate depune, decât parlamentarii pot depune un proiect de lege; în acest moment, neavând guvern plin sau putem avea un guvern plin, de exemplu, în 2-3 săptămâni, iar acel guvern poate să vină să-și asume răspunderea pe legea salarizării. Trebuie văzut pentru că nu știu care sunt negocierile pe care un ministru care nu avea dreptul să negocieze, domnul Pâslaru, fiind interimar, le-a avut cu sindicatele”, declară Adrian Câciu.

Adrian Câciu: Trebuie să avem un guvern până la sfârșitul lunii

Fostul ministru precizează că această lege ar trebui să existe până la finalul lunii august, să fie în vigoare, cu implementare de la 01/01/2027 și neapărat cu un guvern legitim, nu cu actualul guvern interimar.

“Automat, asta este o chestiune în care e mult mai mult, mai corect, să nu fie un guvern interimar, ci un guvern cu drepturi depline, decât să avem o inițiativă în Parlament. Specialiștii care au lucrat cu Banca Mondială sunt la minister, nu sunt în Parlament. Și trebuie, ținut cont de toate elementele și până la urmă negocierea cu Comisia Europeană nu o duce Parlamentul României, nu o duc parlamentele naționale, ci o duc guvernele”, a adăugat Câciu.

Despre Legea 153, Adrian Câciu spune că a fost o lege bună dar pe parcurs au apărut niște inechități care trebuie remediate, practic la muncă egală, venit egal.

“Pe sporuri se ajungea să fie încă un salariu. Trebuie văzut ca veniturile oamenilor să nu scadă. Pe de altă parte, trebuie încurajată și performanța și trebuie introdus acel spor de performanță, o bonificație la final, la semestru, la trimestru, care să fie pe o serie de criterii cât mai obiective”, precizează fostul ministru.

“Sper ca liderii politici să poată să se întâlnească în săptămânile acestea și să avem un guvern la final de iulie, început de august, pentru că nu este numai reforma privind salarizarea. Mai sunt vreo șase reforme care ar trebui să treacă și e nevoie totuși de un consens cu privire la aceste obiective pe care România le are”, mai spune el.

Bolojan anunță o sesiune parlamentară extraordinară

Premierul demis, Ilie Bolojan a anunțat în ultima zi în care președintele Nicușor Dan ar fi putut desemna un nou premier, înainte de vacanța Legislativului, că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare.

Dacă nu se va ajunge la o nouă învestire de Guvern, aleșii tot ar putea fi chemați din vacanță pentru adoptarea proiectelor urgente din PNRR, în contextul în care acestea ar fi trebuit adoptate până în august.

Liderul PNL a explicat că, în acest scenariu, va fi nevoit să ia legătura cu președinții de partide pentru a gândi o sesiune parlamentară extraordinară pentru 5 proiecte legislative „care depășesc 3,5 miliarde de euro, o sumă foarte importantă pentru România”.

Premierul interimar a precizat că, printre proiectele pe care le consideră esențiale, se numără noul Cod al Urbanismului, legea salarizării unitare, modificările privind conflictul de interese și reforma carierei funcționarilor publici. Două dintre aceste acte normative se află în consultare cu reprezentanții Comisiei Europene, iar Guvernul estimează că va primi avizul necesar până la sfârșitul acestei săptămâni.

Premierul demis a făcut apel la parlamentari să participe la sesiunea extraordinară, amintind că votul poate fi exprimat și online, astfel încât reformele să fie adoptate la timp și România să nu piardă peste 6 miliarde de euro din fondurile europene.

Guvernul demis recurge la înșelătorii, spune Toni Neacșu

Avocatul Toni Neacșu

Contactat de Gândul, avocatul Toni Neacșu spune că un guvern interimar nu poate adopta legea salarizării unitare decât dacă recurge la un artificiu.

“Desigur că un guvern interimar nu poate, dar e o mică înșelătorie. Guvernul o scrie, iar în Parlament ajunge ca propunere parlamentară”, a precizat Toni Neacșu.

Adrian Negrescu: O capcană uriașă pentru bugetari

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Gândul misterul grabei cu care premierul demis vrea să adopte pe repede înainte legea salarizării unitare.

„E o misiune aproape imposibilă ca autoritățile, politicienii mai ales, să cadă la învoială cu sindicatele, în cadrul comisiilor parlamentare care vor iniția și vor dezbate această lege care a creat mai multe frustrări. Din punctul meu de vedere sunt șanse reduse ca această lege să fie aprobată, chiar cu riscul de a pierde banii europeni. Foarte concret, dacă am lua 760 de milioane de euro din PNRR, apoi de la 1 ianuarie ar trebui să dăm cel puțin 12 miliarde de lei în plus pentru a pune în aplicare această lege”, declară Adrian Negrescu.

Analistul economic Adrian Negrescu

Analistul economic a identificat cheia din legea salarizării pe care Ilie Bolojan o vrea cu orice preț. Adrian Negrescu anunță proteste masive în stradă ca urmare a nemulțumirilor sindicale generate de eventuale disponibilizări în sectorul bugetar, ca urmare a creșterii veniturilor din acest sector.

„Plătim în momentul de față 160 și ceva de miliarde de lei salariile bugetarilor. Mai puneți încă 12 miliarde și vom ajunge  la peste 170 de miliarde factura salarizării în sectorul bugetar, care este mai mult decât dublă față de acum 4 ani. Păi, în condițiile în care economia și așa reușește cu greu să plătească taxe și impozite, nu știu din ce le vom plăti salariile bugetarilor,

„Dacă aceste lege va fi trecută pe repede înainte, probabil ascunde o capcană uriașă pentru bugetar. Este posibil ca legea să fie însoțită de un plan de restructurare extrem de dură a sectorului bugetar, să ne trezim cu mii, poate chiar zeci de mii de bugetari dați afară special pentru a ne încadra în cheltuielile bugetare prevăzute pentru 2027. Deci, e posibil ca pentru a se încadra în anvelopa salarială prevăzută pentru 2027, Guvernul să taie în carne vie în sectorul bugetar, iar toate oalele sparte să fie achitate practic de către angajații din sectorul bugetar, nefiind exclus să asistăm la disponibilizări masive în multe sectoare de activitate”, mai spune Adrian Negrescu.