Patru pași esențiali prin care NATO ar putea puncta la capitolul „forță” după summitul de la Ankara. Trump ar fi mulțumit, Putin ar rămâne la distanță

Liderii țărilor membre NATO ar putea face patru pași esențiali pentru cas Alianța Nord-Atlantică să fie mai puternică după summitul de la Ankara. În perioada premergătoare summitului, Donald Trump a lansat critici la adresa aliaților. Liderul de la Casa Albă a spus că ar fi lipsit complet de la reuniune dacă nu ar fi avut o slăbiciune pentru controversatul lider al țării gazdă, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.

„Din fericire, există mai mulți pași pe care liderii NATO îi pot face la summit pentru a readuce Alianța pe drumul cel bun”, notează Torrey Taussig pentru Atlantic Council.

FLASH NEWS Putin amenință Ucraina cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare economice”: „Să se aștepte la un răspuns”

08:25

SCANDAL Bătăi de stradă la Veneția, între hoții români de buzunare și localnici. După ce au fost stropiți cu vopsea roșie, suspecții au început să arunce cu pietre în italieni și să înjure în română

08:23

 Loading ...

• Torrey Taussig este director și membru senior al Inițiativei de Securitate Transatlantică a Centrului. A ocupat anterior funcția de director pentru afaceri europene în cadrul Consiliului Național de Securitate (2024-2025). 

Summitul din 2025, de la Haga, a marcat angajamentul istoric al tuturor aliaților NATO de a cheltui 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare. Mulți aliați își respectă deja angajamentul.

Mark Rutte, secretarul general NATO / Foto – Profimedia Images

Anunțul îngrijorător al Comandamentului European al SUA

Comandamentul European al SUA a transmis – în data de 3 iunie – că va reduce forțele și capabilitățile disponibile NATO în timpul unei crize.

În aceeași lună, secretarul de război Pete Hegseth a anunțat o revizuire „NATO 3.0” la șase luni a forțelor militare și a bazelor SUA din Europa. Acesta a sugerat că sunt probabile mai multe schimbări ale posturii SUA.

Pete Hegseth | Foto – Mediafax

• Statele Unite consideră că eforturile UE de a cheltui bani exclud industria americană.
• Și asta într-un moment în care piața europeană de apărare este prea fragmentată.
• Din această cauză, nu se poate dezvolta la viteza și amploarea necesare.

În iunie, secretarul de stat american Marco Rubio a descris summitul de la Ankara drept „probabil cea mai importantă reuniune din istoria NATO, deoarece există unele lucruri care trebuie clarificate și rezolvate”.

Marco Rubio | Foto – Mediafax

Primul pas

În primul rând, notează Torrey Taussig, fiecare aliat trebuie să demonstreze progrese demonstrabile în direcția atingerii pragului de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

„Trebuie să prezinte un plan credibil pentru atingerea acestuia. Acesta este probabil cel mai tangibil semn al partajării sarcinilor și unul pe care generații de lideri americani l-au căutat de la aliații lor europeni și canadieni.

În ceea ce privește acest indicator, secretarul general al NATO, Mark Rutte, are o veste bună. În 2025, NATO a estimat că toți cei treizeci și doi de aliați vor atinge sau vor depăși obiectivul pre-summitul de la Haga de a investi cel puțin 2% din PIB în apărare.

Trei țări cheltuie deja cel puțin 3,5% pentru apărarea de bază – cu aproape un deceniu înainte de termenul limită din 2035.

Aliații europeni și canadieni din cadrul NATO și-au majorat, de asemenea, cheltuielile pentru apărare cu 20% în termeni reali față de anul 2025”, explică autoarea analizei.

Mark Rutte, secretarul general NATO

Al doilea pas

În al doilea rând, aliații trebuie să demonstreze că transformă fondurile pentru apărare în capabilități reale.

„În mod ideal, aliații ar anunța la Ankara noi contracte de coproducție și dezvoltare transatlantică.

Modelul ar fi avionul de vânătoare F-35. Este fabricat printr-un lanț de aprovizionare integrat la nivel global, cu componente majore produse în Statele Unite și în națiunile partenere.

Există noi exemple de colaborare privind capabilitățile de luptă și tehnologiile emergente. Este vorba despre inteligența artificială și ar putea fi accelerate livrările de arme către combatanți”, consideră autoarea analizei.

Al treilea pas

În al treilea rând, NATO ar trebui să sprijine Ucraina.

„Și ar trebui să sprijine eforturile diplomatice conduse de SUA pentru a negocia sfârșitul războiului.

• Acest lucru va necesita angajamente financiare pe termen lung și o livrare mai rapidă de arme către Ucraina.
• Mai mult, aliații NATO ar trebui să considere inovația ucraineană ca model pentru a consolida propria reînarmare a Europei.

Ar putea fi promovată o producție comună cu companii ucrainene. Ar putea fi integrate lanțurile de aprovizionare NATO cu fabricile ucrainene”, mai scrie Taussig.

Donald Trump și Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei, la summitul NATO de la Ankara

Al patrulea pas

În al patrulea rând, liderii europeni ar trebui să evite criticile gratuite la adresa administrației Trump.

„Indiferent de sentimentele lor față de președintele SUA, este mai important acum ca niciodată să țină orice dezacord în spatele ușilor închise.

• Public, aliații NATO spun că își doresc ca Ankara să fie un triumf al unității aliaților.
• Mark Rutte a prezentat acest summit ca fiind unul de îndeplinire a angajamentelor NATO de a cheltui mai mult.
• Aliații trebuie să producă mai mult.
• Trebuie să ofere mai mult pentru Alianță și pentru Ucraina.

În privat, mulți din Europa își doresc doar să treacă de summit și să-l vadă pe Trump înapoi la bordul Air Force One.

Pașii de mai sus sunt cea mai sigură cale către obținerea unui rezultat care să mențină NATO puternică. L-ar face pe Trump fericit, iar Vladimir Putin ar fi ținut la distanță”, încheie autoarea analizei.