Oana Gheorghiu dezvăluie momentul care a declanșat ruptura din interiorul coaliției

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține sâmbătă că PSD a rămas în Coaliţie şi la masa Guvernului când s-au luat măsuri de reducere a deficitului care au afectat cetăţenii, dar au pornit brusc „o luptă” în momentul în care atenţia Guvernului s-a mutat către companii, Consiliile de Administraţie şi pierderile companiilor de stat.

Vezi galeria foto
5 poze

Când ar fi început lupta în interiorul coaliției

FLASH NEWS Fosta adjunctă a lui Zelenski, arestată într-un dosar de corupție la Kiev. Irina Mudra neagă acuzațiile

23:06

STATISTICĂ România a ajuns codașă la competențe digitale, la nivelul Uniunii Europene. Doar o treime din populație deține cunoștințe de bază

22:59

 Loading ...

Gheorghiu afirmă că „a început o luptă în interiorul coaliţiei” în momentul în care a început să se discute serios despre reforma companiiilor.

„Când am început să discutăm despre reforma companiilor, şi lucrul ăsta s-a întâmplat undeva începând cu luna ianuarie (…) a început pur şi simplu o luptă în interiorul coaliţiei, sau cel puţin asta a fost percepţia mea. Brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan, că, de fapt, despre Ilie Bolojan era vorba. S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie”, a explicat ea, în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

Vicepremierul interimar a acontinuat: „Atunci s-a rupt coaliţia, când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliul de Administraţie, despre pierderile din aceste compani, despre găurile negre”.

„Discuţiile în interiorul Guvernului întotdeauna erau calme, calde, colegiale, nu au existat confruntări directe. Tocmai asta era cumva frustrarea, pentru că în Guvern lucrurile păreau fireşti”, a subliniat ea.

„Trimiteam, sunam miniștrii”

Gheorghiu spune că era foarte dificil să obţină date ale companiilor pentru a face analizele necesare de la anumite ministere.

„Trimiteam, sunam miniştrii. Aş avea nevoie de următoarele documente. Sigur, sigur vi le trimit. Când îmi răspundeau. Uneori nu îmi răspundeau, alteori îmi dădeau un mesaj că nu pot vorbi. Sigur vi le trimit săptămâna asta, săptămână viitoare. Primeam apoi informări aşa, foarte generale, nimic din ce cerusem. Am început să-mi dau seama că lucrurile nu merg aşa şi am început să trimit solicitări oficiale de la nivelul Cabinetului vicepremierului, care ar fi trebuit să aibă mai multă forţă, mi se răspundea ca unui jurnalist sau ca unui cetăţean care a cerut informaţii pe 544 motivând că nu pot să le primesc din cauza de GDPR sau că sunt confidenţiale, ceea ce e absurd între cabinetul vicepremierului şi cabinetul ministrului să primească astfel de răspunsuri”, a mai spus Gheorghiu.

Întrebată dacă Guvernul poate funcţiona în continuare aşa, având atribuţii restrânse, Oana Gheorghiu a spus că, teoretic, singura limitare este imposibilitatea de a adopta „OUG-uri care să modifice legislaţia”.