Biroul Politic Național al PNL a decis, luni seara, demiterea președinților şi dizolvarea Birourilor Politice Județene sau de Sector pentru șase filiale ale partidului. Măsurile au fost anunțate după ce Ilie Bolojan a schimbat strategia după decizia instanței: liderii disidenți au fost luați individual la analiză și la vot.
Decizia vizează PNL Ialomița, PNL Galați, PNL Sector 2, PNL Sector 3, PNL Sector 4 și PNL Sector 5. În cazul PNL Galați s-a decis revocarea preşedintelui interimar, George Scarlat.
Hotărârile privind schimbarea conducerilor filialelor au fost adoptate cu votul a două treimi din membrii BPN, „în conformitate cu prevederile statutare”.
„Deciziile au fost adoptate în baza prevederilor art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul PNL și au drept obiectiv îmbunătățirea activității acestor organizații, precum și o serie de măsuri ce se impun pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din strategia și programele politice ale PNL”, se arată într-un comunicat al partidului.
Din Consiliul Director urmează să facă parte președintele PNL, Ilie Bolojan, trei foști președinți ai partidului – Valeriu Stoica, Emil Boc și Theodor Stolojan –, precum și Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru.
Luni seară, de la ora 19.00, liberalii au fost convocaţi de conducerea partidului să participe la şedinţa BPN pentru validarea interpretării Comisiei Naţionale pentru Statut şi Regulamente din hotărârea Nr.2/2026 și alte măsuri organizatorice. Lista scurtă cu liberalii pe care PNL îi vrea afară din partid cuprinde 14 nume de şefi de filiale din ţară, printre care Hubert Thuma, Adrian Veştea şi Alina Gorghiu, alături de cel al lui Cătălin Predoiu şi Rareș Bogdan.
Liberalii din aripa conservatoare au anticipat că şedinţa de luni seara va fi o nouă încercarea conducerii partidului de eliminare a persoanelor incomode, pentru care a fost convocat congresul din 21 iunie, în urma căruia s-a decis şi s-a votat noua conducere a partidului, precum şi eliminarea celor menţionaţi mai sus.
Hotărâri care au fost suspendate prin decizii judecătoreşti, motivate prin faptul că acest congres nu a întrunit elementele statutare ale partidului. În mod normal, alegerile pentru şefii de fililale de partid ar fi trebuit să aibă loc la începutul acestui an, însă în situaţia dată, cei vizaţi de excludere spun că este posibil să treacă mult mai mult timp până se vor organiza alegeri în filiale, mai ales că mai toţi dintre cei aflaţi pe lista de excludere vor să candideze din nou.
Hubert Thuma, unul dintre disidenții PNL, i-a solicitat lui Ilie Bolojan, în ședința BPN, să organizeze alegeri în cadrul organizațiilor, în loc să numească interimar persoane de la alte partide precum USR. Acesta i-a reproșat liderului de partid că i-ar fi teamă de ipoteza alegerilor.
Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, a propus și el noi alegeri în cadrul partidului, după ce judecătorii au invalidat deciziile Congresului Extraordinar al PNL din luna iunie. De altfel, Veștea a declanșat separarea taberelor în interiorul PNL-ului, după ce a fost desemnat de Nicușor Dan în rolul de candidat pentru funcția de premier.
Alina Gorghiu a acuzat conducerea și implicit pe Ilie Bolojan că încearcă să „rescrie Statutul” pentru a legitima ceea ce a numit explicit „epurări” politice.
Potrivit deciziei Tribunalului București, conducerea PNL ar trebui să revină, cel puțin din punct de vedere juridic, la forma de dinainte de Congres, în ideea în care să îi cuprindă pe Adrian Veștea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu sau Nicoleta Pauliuc, printre alții. Decizia este executorie, dar poate fi atacată.
Partidul Național Liberal a anunțat că va contesta decizia Tribunalului București de suspendare a hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie și a precizat că va utiliza „toate căile legale” pentru a apăra votul exprimat de majoritatea delegaților.
PNL a analizat în BPN stadiul proiectelor de lege necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. GÂNDUL a obținut stenogramele celor mai importante discursuri din cadrul ședinței PNL.
Din intervenția de la BPN, Bolojan s-a concentrat aproape integral pe urgența adoptării legilor necesare pentru închiderea jaloanelor PNRR și pe obținerea unui mandat politic clar pentru parlamentarii PNL.
În urma discuțiilor, BPN a mandatat grupurile parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea celor șase proiecte de lege necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România. Fiecare jalon îndeplinit înseamnă bani europeni care pot fi accesați de România. Adoptarea proiectelor este necesară pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.
Partidul Național Liberal consideră că, începând de săptămâna viitoare, poate fi organizată o sesiune parlamentară extraordinară. PNL susține convocarea acesteia și va participa activ la lucrările comisiilor și la ședințele de plen, astfel încât proiectele să fie adoptate în cel mai scurt timp, precizează liberalii într-un comunicat.
PNL s-a metamorfozat în USR. Congresul PNL este de fapt congresul USR