Motivul pentru care Dunărea a atins un debit minim istoric, deși a plouat. Cum este protejată Centrala de la Cernavodă

Dunărea a atins un debit minim istoric. Fluviul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 80 de ani. Din această cauză, navele sunt obligate să reducă încărcătura pentru a putea naviga. Specialiștii de la Apele Române au explicat ce fenomen se află în spatele debitului mic, precum și modul în care este protejată Centrala de la Cernavodă.

Potrivit specialiștilor din cadrul Apelor Române, ploile recente nu au fost suficiente pentru a crește semnificativ aportul afluenților care alimentează fluviul. Debitul Dunării la intrarea în România a ajuns la aproximativ 1.700 mc/s, în ușoară creștere față de zilele anterioare. Nivelul redus afectează navigația, transportul cu bacul și irigațiile, iar în cel mai grav scenariu ar putea pune în pericol funcționarea Centralei de la Cernavodă, arată G4Media.

NEWS ALERT Semnal neașteptat de la Moscova: Un consilier al Kremlinului afirmă că Europa ar trebui să fie inclusă în discuțiile privind pacea din Ucraina

17:00

SCANDALOS Primul telefon pliabil de la Apple se confruntă cu un val uriaș de reclamații la doar 48 de ore de la lansare. Clienții care au cheltuit mii de dolari se plâng că ecranele crapă de la câteva deschideri

16:52

 Loading ...

Dunărea scade alarmant 

Motivul pentru care Dunărea a atins un debit minim istoric

Deși în ultimele zile au fost înregistrate ploi și inundații locale, acestea nu au influențat semnificativ debitele râurilor. Specialiștii spun că precipitațiile nu pot compensa deficitul acumulat după perioadele lungi de secetă din România și din bazinul superior al Dunării.

„Nu am avut depășiri ale cotelor de apărare pe râurile principale. Ar fi fost nevoie de precipitații constante, pe o perioadă mult mai lungă de timp, pentru ca acestea să se resimtă în debitele afluenților Dunării și implicit în debitul fluviului.

În ceea ce privește precipitațiile din Europa, într-adevăr, s-au înregistrat tot în această perioadă precipitații pe areale ceva mai extinse față de România, în Austria, dar cantitatea de apă care s-a colectat în bazinul superior al Dunării se va resimți la nivelul debitelor Dunării după 7 zile. Deci până în România face 7 zile”, a explicat pentru G4Media, Anamaria Agiu, de la Apele Române.

Ce se întâmplă cu Centrala de la Cernavodă

Debitele vor fi staționare, în următoarea perioadă. Autoritățile au aplicat măsuri pentru a menține nivelul minim al Dunării necesar funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, în contextul debitelor scăzute ale fluviului. În paralel, autoritățile au colaborat cu Hidroelectrica pentru suplimentarea debitului Dunării prin evacuări controlate din lacurile de acumulare, în vederea protejării Centralei de la Cernavodă.

Seceta severă a afectat centrala de la Cernavodă o singură dată, în august 2003, când Unitatea 1 a fost oprită din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. În prezent, ambele reactoare funcționează la capacitate nominală, potrivit Nuclearelectrica.

„Este vorba despre aplicarea planului de restricții în perioadă deficitară pe sectorul Călărași-Cernavodă, pentru că atenția noastră s-a concentrat în primul rând pe menținerea unor debite minime în vederea producerii de energie nucleară.

Deci prima măsură ar fi o dată: impunerea unor restricții la folosințele de irigații, și aceasta înseamnă debite mai reduse în folosirea apei pentru irigații sau debite furnizate în regim restricționat, adică în anumite intervale de timp”, a precizat Anamaria Agiu.

Situația este delicată și în alte state din Europa

Seceta și temperaturile extreme au redus Dunărea în Serbia la cel mai scăzut nivel din 1946. Navele circulă cu încărcături reduse, iar meteorologii avertizează că în Balcani sunt așteptate furtuni puternice cu grindină. Nivelul scăzut al apei obligă barjele și navele să transporte mai puțină marfă pe Dunăre și pe râul Sava. Restricțiile afectează traficul pe unul dintre principalele coridoare comerciale ale Europei și cresc riscul de eșuare.

Valul de căldură care afectează Europa provoacă incendii de vegetație și secetă severă. Spania se luptă cu incendiile, iar în Franța doi pompieri și-au pierdut viața în timpul unei intervenții. Specialiștii avertizează că schimbările climatice intensifică fenomenele meteo extreme, arată Stiripesurse.ro.