Toni Neacșu invocă o hotărâre a CEDO pentru transparentizarea întâlnirii dintre Ilie Bolojan și președintele CCR

Avocatul Toni Neacșu susține că agenda întâlnirilor președintelui și judecătorilor Curții Constituționale este publică și poate fi solicitată de presă sau de organizațiile neguvernamentale. Reacția vine în contextul informațiilor privind întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan.

Neacșu invocă o hotărâre recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului și argumentează că, atunci când există un interes public privind posibile contacte între judecători constituționali și actori politici, transparența devine esențială.

„Oricine poate cere oficial agenda întâlnirilor”

Avocatul pornește de la caracterul public al agendelor judecătorilor CCR și îi îndeamnă pe cei interesați să solicite informațiile oficial.

„Agenda întâlnirilor pe care le au președintele CCR sau judecătorii CCR este una publică, pe care oricine o poate solicita și verifica. Ca atare, oricine (presa sau ong-urile, mai ales) poate cere oficial agenda întâlnirilor pe care președintele CCR le-a avut ieri, formale sau informale”, afirmă Toni Neacșu.

DIPLOMAȚIEDonald Trump se va întâlni joia viitoare cu Xi Jinping și Vladimir Putin. Subiectele de pe agenda celor trei lideri la summitul trilateral de la Shenzhen

00:11

BREAKING NEWSAlertă aeriană majoră în SUA. Niciun avion nu mai decolează de pe tot teritoriul american din cauza unor “circumstanțe extraordinare”

23:48

Invocă o decizie CEDO privind întâlnirile judecătorilor constituționali

Toni Neacșu face trimitere la cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska împotriva Poloniei, soluționată de CEDO în 2024, despre care susține că este relevantă pentru situația actuală.

„CEDO a stabilit, în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska împotriva Poloniei (2024) exact faptul că întâlnirile judecătorilor unei curți constituționale sunt chestiuni de interes public atunci când sunt legate de aparența de imparțialitate a instituției și de încrederea societății în actul de justiție constituțională”, scrie avocatul.

El susține că interesul public nu se limitează la hotărârile propriu-zise ale unei curți constituționale, ci poate viza și elementele care pot influența percepția publică asupra independenței judecătorilor.

„Într-o democrație, publicul are dreptul să cunoască nu doar deciziile unei asemenea instituții, ci și elementele care pot influența percepția asupra independenței și neutralității sale”, adaugă Neacșu.

„CCR nu poate refuza accesul la agenda întâlnirilor”

Avocatul susține că, în situația în care există un interes public legitim privind eventuale contacte între judecătorii CCR și oameni politici, accesul la aceste informații nu ar trebui blocat.

„Prin urmare, Curtea Constituțională nu poate refuza accesul la agenda întâlnirilor judecătorilor săi, atunci când există un interes public legitim privind posibile contacte cu actori politici, fără ca asta să constituie o atingere adusă dreptului societății de a primi și comunica informații, garantat de art. 10 CEDO”, afirmă Toni Neacșu.

Întâlnirea Tănăsescu-Bolojan, pusă sub lupa transparenței

În ceea ce privește întâlnirea dintre președinta CCR și premierul Ilie Bolojan, Neacșu precizează că decizia CEDO nu trebuie interpretată ca o interdicție privind contactele dintre judecători și politicieni.

„În contextul întâlnirii dintre președintele CCR și Ilie Bolojan, susținută în presă și încă necontestată, hotărârea CEDO nu înseamnă că orice întâlnire între un judecător constituțional și un politician este interzisă sau automat suspectă”, subliniază avocatul.

„Ea transmite însă principiul că cu cât miza constituțională și politică a unei cauze este mai mare, cu atât obligația de transparență și protejarea aparenței de imparțialitate devin mai importante”, mai spune Neacșu.

„Transparența nu este un privilegiu al instituțiilor”

În final, avocatul susține că problema trebuie analizată inclusiv prin prisma aparenței de imparțialitate, nu doar a conținutului efectiv al unei întâlniri.

„Transparența nu este un privilegiu al instituțiilor, ci o garanție a încrederii în justiția constituțională. Atunci când un judecător constituțional se întâlnește cu un actor politic într-un moment în care Curtea urmează să tranșeze chestiuni cu impact politic major, problema nu este doar întâlnirea în sine, ci și aparența de imparțialitate pe care instituția trebuie să o protejeze”, conchide Toni Neacșu.