1.414 absolvenți ai Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au susținut miercuri examenul de licență, moment care marchează încheierea celor șase ani de studii și începutul unui nou capitol profesional. La ceremonia dedicată absolvenților, decanul Facultății de Medicină, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, și președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, au vorbit despre transformările prin care trece profesia medicală și despre medicul de care societatea are nevoie în prezent.
Zi importantă pentru 1.414 de tineri care au ales medicina. Absolvenții promoției 2020-2026 ai Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au susținut miercuri examenul de licență, încheind astfel una dintre cele mai importante etape ale formării lor profesionale.
Dintre cei 1.414 absolvenți, 1.171 au urmat programul de studii în limba română, iar 243 programul în limba engleză, destinat inclusiv studenților internaționali care au ales să studieze medicina în România.
Examenul s-a desfășurat miercuri, 2 septembrie, începând cu ora 9:00, și a avut o durată de trei ore. Pentru absolvenți, momentul a reprezentat finalul celor șase ani de facultate, dar și începutul unui drum profesional în care cunoștințele dobândite în amfiteatre și spitale vor trebui transformate în decizii medicale și, mai ales, în grijă pentru pacienți. La conferința de presă organizată cu această ocazie, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul Facultății de Medicină, a vorbit despre schimbările profunde prin care a trecut medicina și despre faptul că noua generație de medici intră într-un sistem diferit de cel cunoscut în urmă cu două sau trei decenii.
„Medicina astăzi nu mai e ce era acum 20 de ani, ce era acum 30 de ani, e altfel”, a spus Cătălin Cîrstoiu, explicând că schimbarea nu îi privește doar pe medici, ci și pe pacienți.
Potrivit acestuia, pacienții au în prezent acces la mult mai multe informații medicale și au o abordare diferită față de trecut, însă informațiile pe care le găsesc nu sunt întotdeauna corecte. „Nici pacienții nu mai sunt aceiași ca acum 20 de ani. Au alte surse de informații, au altă abordare, au acces la informații medicale, unele corecte, unele nu”, a afirmat decanul Facultății de Medicină.
În acest context, Cîrstoiu consideră că și medicii, dar și profesorii care îi formează, trebuie să se adapteze permanent. „Nici doctorii nu ar mai trebui să fie ce erau acum 20 de ani. Și ei trebuie să se schimbe. Nici noi, cadre didactice, nu ar mai trebui să fim cum eram acum 20 de ani, pentru că instrumentele de învățare sunt întotdeauna altele”, a transmis acesta.
Un alt mesaj important pentru absolvenți a venit din partea Cătălinei Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, care a pus accentul pe relația dintre medic și pacient și pe nevoia ca pregătirea profesională să fie completată de empatie și abilități de comunicare.
„Trebuie să nu uiți niciodată că în fața ta se află un om”, a transmis Cătălina Poiană.
Președintele Colegiului Medicilor din România a subliniat că, dincolo de competența profesională, medicul trebuie să păstreze o componentă umană esențială în relația cu pacientul.
„Dincolo de competență și alături de profesionalism, medicul trebuie să dovedească și emoție”, a spus Cătălina Poiană.
Aceasta a explicat că Facultatea de Medicină oferă baza formării profesionale, însă pregătirea medicului trebuie să continue și după terminarea studiilor, inclusiv prin dezvoltarea unor competențe care devin tot mai importante într-un sistem medical modern. Printre acestea se numără comunicarea cu pacientul și cu ceilalți membri ai echipei medicale, înțelegerea rolului tehnologiei și utilizarea inteligenței artificiale în practica medicală, dar și cunoașterea responsabilităților și regulilor care vin odată cu folosirea acestor instrumente.
În același timp, Cătălina Poiană a atras atenția asupra unei provocări importante pentru sistemul medical românesc: crearea condițiilor pentru ca medicii formați în România să rămână și să profeseze în țară. „Facultatea este cea care creează medicii. Dacă însă privim puțin mai departe, vorbim acum aici despre noi generatii de medici și, mai departe, datoria este de a crea acestor medici acele condiții de a rămâne și de a profesa pe teritoriul României”, a declarat aceasta.
Pentru cei 1.414 absolvenți, examenul de miercuri înseamnă, astfel, mai mult decât încheierea unei perioade de șase ani. Este momentul în care pregătirea universitară se transformă într-un început de carieră și în asumarea unei profesii în care cunoștințele, tehnologia și performanța trebuie să meargă mână în mână cu empatia și responsabilitatea față de pacient.