Marine Le Pen și Jordan Bardella își reevaluează poziția față de Moscova. Cum au ajuns liderii extremei drepte din Franța să condamne „actele de ostilitate“ ale Rusiei

Liderii extremei drepte din Franța par să-și reevalueze drastic poziția față de Moscova. Într-o mișcare surprinzătoare, Marine Le Pen și Jordan Bardella, figurile centrale ale partidului „Rassemblement National” atacă dur Kremlinul și spun că acesta nu poate „spera să dicteze, direct sau indirect, politica” Franței „prin intimidare, amenințări, destabilizare sau presiune psihologică”.

Reacția vehementă a liderilor de extremă-dreapta a fost declanșată de decizia Moscovei de a plasa sub administrarea temporară a statului rus activele unor mari companii europene care încă activează acolo, printre care se numără gigantul francez din retail Auchan. Le Pen și Bardella au catalogat oficial această confiscare drept un „act ostil” care subminează direct interesele și drepturile companiilor., relatează franceinfo.

PROTESTO nouă rundă de proteste începe în Franța: Între 500.000 și 700.000 de manifestanți sunt așteptați în toată țara, joi. Forțele de ordine au intervenit deja pentru a împrăștia primele grupuri de studenți

11:43

ALERTĂMama copilului din Caracal care ar fi fost supus unei tentative de răpire rupe tăcerea: „Norocul lui a fost că este perspicace și a știut ce să facă”

11:25

Kremlinul nu poate „spera să dicteze, direct sau indirect, politica” Franței „prin intimidare, amenințări, destabilizare sau presiune psihologică”, au declarat sâmbătă, 19 septembrie, Marine Le Pen și Jordan Bardella într-un comunicat, în care au condamnat acțiunile „ostile” ale Rusiei.

„Nicio provocare, nicio operațiune clandestină și nicio acțiune de destabilizare nu ar putea determina Franța să faciliteze atingerea de către Rusia a obiectivelor sale de război în Ucraina”, adaugă candidata la alegerile prezidențiale și liderul partidului, Marine le Pen.

Acest comunicat a venit la o zi după o reuniune la Palatul Élysée – la care a participat și Jordan Bardella – menită să informeze forțele politice cu privire la crizele geopolitice cu care se confruntă Franța.

Tonul comunicatului se dorește a fi unul ferm, în condițiile în care favorita sondajelor pentru alegerile prezidențiale din Franța este criticată în mod regulat de adversarii săi pentru pozițiile considerate conciliante față de Vladimir Putin.

Cei doi lideri ai partidului au mai transmis că „susțin toate măsurile necesare pentru consolidarea securității infrastructurii critice din Franța, după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, 18 septembrie, că a solicitat guvernului să „pregătească un plan de protecție” pentru infrastructura critică împotriva atacurilor „hibride” rusești.

Recunoscând „deteriorarea situației de securitate” prezentată forțelor politice, Marine Le Pen și Jordan Bardella declară că „Franța nu poate (…) lăsa nepedepsită nicio acțiune ostilă întreprinsă pe teritoriul său, împotriva infrastructurii sale, a intereselor sale strategice sau a poporului său”.

De asemenea, ei consideră că „nimeni nu poate prevedea astăzi, nici exclude pe termen scurt sau lung, apariția unor operațiuni de o intensitate mai mare”. Însă „fermitatea în fața acțiunilor ostile și căutarea unei soluții diplomatice la război nu sunt contradictorii”, adaugă ei.

Franța nu mai are bani pentru a finanța Ucraina

Deciarația vine după ce, săptămâna trecută, candidata partidului Rassemblement National (RN sau Adunarea Națională n.r.) la alegerile prezidențiale din Franța, Marine Le Pen, a transmis că, în viitor, Parisul nu va mai putea ajuta Ucraina la fel de mult ca în prezent, din cauza situației financiare precare a țării.

„Având în vedere eforturile pe care le-am depus până acum, care sunt considerabile, spunem că nu mai putem face acest lucru”, a declarat liderul partidului de extremă dreaptă la postul de televiziune LCI.

Rassemblement National s-a opus de mult timp împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Kievului. Potrivit Politico, reprezentanții RN afirmă în privat că Ucraina nu va putea niciodată să ramburseze împrumutul acordat de UE și că, în cele din urmă, această sarcină va reveni capitalelor statelor membre ale blocului.