Florin Jianu, la conferința „Made in România” organizată de GÂNDUL : Cred că fiecare ministru, respectiv premierul ar trebui să spună care e modelul economic și social pe care România îl propune în acest moment

Prima ediție a conferinței „Made in Romania”, organizată de Gândul, a reunit la București antreprenori, lideri din economie, reprezentanți ai mediului de afaceri și specialiști pentru o discuție despre competitivitatea României, dezvoltarea brandurilor locale și capacitatea companiilor românești de a crește și de a ieși pe piețele internaționale.

Florin Jianu, fost ministru și președinte al Consiliul Național al IMM-urilor din România, deschis dezbaterile din cadrul conferinței cu un diagnostic lucid al principalelor probleme ale climatului de afaceri, de la costurile ridicate și deficitul comercial până la educație, tehnologie și necesitatea unei strategii coerente pentru comerțul exterior.

ACTUALITATE Siegfried Mureșan explică ce a înțeles din mesajul lui Nicușor Dan: „Singura soluție pentru încheierea crizei este votarea Guvernului propus”

19:29

MILITAR Marina Statelor Unite și cea a Marii Britanii au scufundat o fregată americană scoasă din uz, în largul coastei Scoției

19:23

„Made in Romania” trebuie să aducă valoare adăugată, nu doar un produs fabricat aici

România are oameni, resurse, companii, produse, tradiție și exemple de performanță. Problema nu este lipsa valorii, ci capacitatea de a transforma această valoare în branduri, companii și know-how care pot fi dezvoltate și exportate la scară mare.

„Poate că la «Made in Romania 2.0» ar trebui să spunem «Created in Romania»: nu numai făcut în România, ci și inovat în România, gândit în România, creat în România, pentru că toate lucrurile astea, de fapt, aduc valoarea adăugată”, a spus Jianu.

Prima ediție a conferinței „Made in Romania” a pus în discuție nu doar poveștile brandurilor construite în România, ci și condițiile economice în care acestea trebuie să crească, să inoveze și să concureze pe piețele externe. Dezbaterea, moderată de Adrian Artene, director editorial al Grupului de Presă ARCMEDIA, a pornit de la o întrebare esențială pentru companiile românești: cum transformăm valoarea creată în România în branduri și afaceri capabile să concureze la nivel internațional?

Florin Jianu: România are nevoie de un alt model economic

Florin Jianu, una dintre vocile importante ale dialogului dintre mediul de afaceri și autoritățile publice, a atras atenția asupra problemelor structurale care afectează competitivitatea companiilor românești. El a precizat că România nu mai poate construi un model economic bazat pe costul redus al forței de muncă. Creșterea salariilor trebuie însoțită de creșterea productivității, investiții în tehnologie și dezvoltarea industriei.

Jianu a vorbit și despre deficitul comercial al României, pe care l-a descris drept unul structural, subliniind diferența dintre produsele exportate de România și cele importate, inclusiv din perspectiva valorii adăugate. La șase luni, spune el, datele arată că, în ceea ce privește exporturile, avem o cifră de 49 de miliarde de lei, cu un deficit de aproximativ 16,5 miliarde, adică undeva la 65,5 miliarde de euro exportul.

„Exportăm produse brute și importăm produse cu un grad de inovare mai mare. Dacă ne uităm și la partea pozitivă, avem o creștere a exporturilor cu 3% față de anul anterior și o scădere a importurilor. Este însă o scădere relativă, pentru că vine și pe fondul diminuării consumului la nivel național.

Dacă până acum ne plângeam că România crește pe consum, iată că acum nu mai crește nici pe consum. Și ce punem în loc? De fapt, cred că aceasta ar trebui să fie întrebarea de la care să plece fiecare politică publică. Avem acum audierile în Parlament pentru noul Guvern. Cred că fiecare ministru, respectiv prim-ministrul, ar trebui să spună care este modelul economic și social pe care România îl propune în acest moment”, a declarat Jianu la conferința „Made in Romania” organizată de Gândul.

Costurile ridicate pun presiune pe competitivitatea companiilor

În opinia sa, schimbarea modelului economic trebuie să pornească și de la educație și dezvoltarea resursei umane. România are, spune Jianu, o populație deschisă către tehnologie și un potențial important în zona competențelor digitale. În acest context, școala trebuie să pregătească oameni capabili nu doar să lucreze cu tehnologia, ci să o înțeleagă și să o transforme în instrument de dezvoltare economică.

„Economia este consecința educației, nu invers”, a spus Jianu, pledând pentru un sistem educațional adaptat economiei tehnologice și pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnologic.

În același timp, el a atras atenția asupra costurilor din ce în ce mai mari care pun presiune pe competitivitatea companiilor, în special cele cu energia și combustibilul. Jianu a argumentat că este dificil pentru companiile românești să rămână competitive în condițiile unor costuri ridicate, inclusiv în sectoare în care România are deja tradiție și competențe, precum industria auto și transporturile.

Problema competitivității nu ține, astfel, doar de capacitatea antreprenorilor de a construi produse sau branduri, ci și de mediul economic în care acestea funcționează.

Comerțul exterior are nevoie de diplomație economică

O parte importantă a intervenției lui Florin Jianu a fost dedicată comerțului exterior și diplomației economice. El a susținut că exporturile trebuie să devină o prioritate pentru orice guvern și că România are nevoie de o strategie mai bine organizată pentru promovarea produselor și serviciilor românești pe piețele externe. Diplomația economică nu înseamnă doar reprezentarea României în exterior, ci și capacitatea de a identifica piețele potrivite, de a promova companiile românești și de a le sprijini în procesul de internaționalizare.

Jianu a dat ca exemplu necesitatea eficientizării Consiliului de Export, astfel încât acesta să poată contribui efectiv la identificarea unor piețe și sectoare care pot genera valoare și locuri de muncă în România.

Poșta Română: cum reinventezi un brand cu istorie

Discuția a trecut apoi de la climatul general de business la unul dintre cele mai cunoscute branduri românești: Poșta Română. Moderatorul Adrian Artene a pornit de la istoria îndelungată a serviciilor poștale din România și l-a întrebat pe Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, cum poate fi reinventat un brand cu o asemenea tradiție.

Răspunsul a pornit de la o schimbare de perspectivă: Poșta Română nu poate rămâne relevantă doar prin serviciile tradiționale pe care le oferă.

Valentin Ștefan a explicat că transformarea companiei presupune identificarea unor noi direcții de business și adaptarea serviciilor la economia actuală.

„Statul nu are nevoie de o companie care să ofere servicii pe care orice operator privat le poate oferi”, a spus CEO-ul Poștei Române, explicând că obiectivul este ca societatea să devină relevantă pentru piața în care operează.

Branduri românești care au cucerit piețele externe

O altă temă a fost construcția de branduri românești capabile să devină repere dincolo de piața locală. Adina Buzatu, creator de modă, Matei Lucescu, fondator și CEO al Fabricii Grivița, Marius Spiridon, fondator Creatterra și autor, și Ciprian Scrieciu, CEO Bomboniera, au adus în discuție, din perspective diferite, rolul antreprenorului în transformarea unei idei într-un business și a unui produs într-un brand. Bogdan Grama, Development Manager Carministin The Food Company a vorbit despre provocările cu care se confruntă compania pe care o conduce în drumul produselor românești către piețele externe, unul dintre cele mai cunoscute branduri fiind puiul organic La Provincia.

Giacomo Billi, CEO Alive Capital, prin experiența din energie, și Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager la RetuRO SGR, au vorbit din zone diferite despre modernizarea companiilor și adaptarea lor la noile cerințe ale pieței.

Tehnologia, una dintre direcțiile de transformare ale afacerilor locale

Valentin Ștefan a vorbit și despre transformarea Poștei Române într-o companie cu o componentă tehnologică mai puternică. El a explicat că întrebarea la care trebuie să răspundă compania nu este doar ce servicii oferă Poșta astăzi, ci ce servicii va trebui să ofere peste cinci sau zece ani.

Direcția presupune analizarea modelelor existente în alte țări, dar și construirea unei formule adaptate pieței românești. Astfel, tehnologia devine una dintre componentele prin care un brand cu o istorie de peste un secol poate încerca să rămână relevant într-o economie schimbată.

De altfel, competitivitatea viitoare nu poate fi separată de digitalizare, inovare și capacitatea companiilor de a integra tehnologia în producție și servicii. Accentul cade pe trecerea de la o economie care produce și asamblează la una care dezvoltă soluții și know-how propriu. Tema lansată de Florin Jianu și de Valentin Ștefan a fost detaliată și de Alex Bodislav, prof. univ. dr. în cadrul Academiei de Științe Economice cât și prin experiențele de business pe care le-au împărtășit Giacomo Billi și Ciprian Scrieciu, CEO Bomboniera.

La acestea s-au adăugat perspectivele Claudiei Moise, Marketing Specialist Răureni, Bogdan Bucur, profesor la Facultatea de Științe Politice, și Alin Comșa, custode al Muzeului pentru Încă o Zi, conturând aceeași întrebare de fond: cum transformă România ceea ce știe să producă, să creeze și să inoveze într-un avantaj economic și într-o identitate de brand recognoscibilă?