Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

România se confruntă cu o nouă formă de sărăcie. Se numește sărăcirea energetică și înseamnă că într-o gospodărie cheltuielile cu energia depășesc 10% din venituri. România este lovită direct de politicile energetice deficitare, având cele mai mari facturi la energie de la nivelul blocului comunitar.

 Loading ...

Nu este sărăcia extremă, nu este lipsă totală de venit. Dar e momentul în care realizezi că marea ta grijă în lunile de iarnă nu sunt alimentele sau ratele. Ci facturile la curent, gaze sau costul lemnelor de foc. Și asta pentru că energia nu mai este un serviciu, ci o povară structurală, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

CONTROVERSĂ Departamentul Justiției din SUA cere sancțiuni disciplinare împotriva a șapte judecători: sunt acuzați că au criticat în presă operațiunile ICE din Minneapolis soldate cu 4.000 de arestări și doi morți

08:18

SOCIAL Ce a pățit un turist bulgar în hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov. O cameră costă 1.500 lei pe noapte

07:53

Sărăcie energetică în România. Ce este și de ce ar trebui să ne preocupe

În Europa, dacă folosim acest indicator simplu – peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili – realitatea este mai dură decât arată cifrele oficiale privind „incapacitatea de a încălzi locuința”.

17–22% dintre gospodăriile UE sunt afectate

Estimările AEI arată că aproximativ 17–22% dintre gospodăriile din UE ar depăși acest prag. Vorbim de zeci de milioane de familii pentru care energia nu mai este un cost normal al traiului, ci o presiune constantă asupra bugetului.

Diferențele sunt frapante. În estul și sud-estul Europei – Bulgaria, România, Grecia – între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din buget cu plata energiei. Aici, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente. Energia poate ajunge chiar la 15–20% din venitul unei familii cu venit redus.

În sudul Europei, precum Spania sau Portugalia, problema nu este doar venitul, ci și calitatea fondului locativ și volatilitatea prețurilor la electricitate. Aproximativ 20–25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din buget folosit pentru plata energiei.

În nordul și vestul Europei – Finlanda, Danemarca, Luxemburg – proporția scade la 5–10% . Dar nu pentru că energia ar fi ieftină. Din contră, prețurile sunt adesea mai mari. Diferența o fac veniturile ridicate, eficiența energetică a clădirilor și sistemele sociale solide. Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii.

Indicatorul care spune mai mult decât „locuința rece”

Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori bine definiți precum „incapacitatea de a menține locuința adecvată încălzită”. Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului, explică expertul în energie Dumitru Chisăliță (foto), președintele AEI.

Dumitru Chisalita, presedinte Asociatia Energia Inteligentă. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arăta altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli importante– hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare.

O gospodărie poate avea căldură, dar poate renunța la vacanțe, la economii sau la siguranță financiară. Pe termen lung, această presiune are efecte nefaste ca vulnerabilitatea economică și tensiunea socială.

Criza energetică a fost un test

Perioada 2022–2023 a arătat cât de cât fragil este echilibrul, continuă Chisăliță. În multe state europene, proporția gospodăriilor care au depășit pragul de 10% din buget cu plata energiei a crescut abrupt. Fără schemele de plafonare și sprijin public, cifrele ar fi fost semnificativ mai mari. Dar subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp, subliniază specialistul.

Problema reală – venituri mici și clădiri ineficiente

Sărăcia energetică nu este doar o problemă de preț, ci un cumul al mai multor factori. Potrivit analizei citate, ea este rezultatul interacțiunilor dintre:

• venituri insuficiente,
• stoc de locuințe vechi și ineficiente,
• dependență de combustibili volatili,
• inegalitate regională.

Sursa FOTO – caracter ilustrativ: Pixabay

În Europa Centrală și de Est, există un aspect particular, și anume că milioane de locuințe construite înainte de 1990 pierd căldură masivă. În sud, clădirile sunt nepregătite pentru extremele climatice. În vest, costul vieții ridicate erodează veniturile disponibile.

O alegere politică, nu doar economică

Pragul de 10% este mai mult decât o statistică. Este o linie morală, apreciază studiul AEI. El pune întrebarea: cât este acceptabil să plătească o familie pentru un serviciu esențial? Energia nu este un bun de lux. Fără ea, nu există locuire decentă, sănătate sau participare economică. Dacă un sfert din gospodăriile europene sunt aproape de acest prag sau îl depășesc, problema nu mai este marginală.

Europa are două opțiuni:

1. să trateze sărăcia energetică ca o consecință temporară a pieței,
2. să fie o problemă masivă structurală o să considere investiții în eficiență energetică, renovare și protecție socială țintită.

Rata riscului de sărăcie ar putea urca spre 23–25%

Pragul de 10% din venit pentru energie este un barometru al echității economice în Europa. El arată o Uniune în care accesul la confortul termic și stabilitatea financiară depinde încă puternic de geografie.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este probabil să urce spre 23–25% în următorii ani, datorită inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, volatilitatea energiei și a productivității europene în stagnare.

Colaj Gândul

Sărăcia energetică duce la populism și criză politică

O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism, este concluzia studiului AEI.

Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește chiar mai rapid. Așadar, UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil.