Șefa FMI avertizează asupra datoriei globale și cere guvernelor cu datorii mari să reducă deficitele

Kristalina Georgieva le cere guvernelor cu datorii mari să își reducă deficitele și avertizează că datoria publică globală ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030. Șefa FMI susține și o politică monetară mai restrictivă, având în vedere că economia mondială este afectată de prețurile ridicate la energie și de boom-ul investițiilor în inteligența artificială.

AGRICULTURĂ Fermierii cer bani în plus pentru îngrășăminte. Ce variante propune Alianța pentru Agricultură și Cooperare

16:47

SCANDAL PNL, singurul partid fără reprezentant la o dezbatere despre viitorul Portului Constanța, cea mai mare poarte maritimă de la Marea Neagră. Acuzații la adresa ministrului Radu Miruță că neglijează sectorul naval

16:45

 Loading ...

Georgieva cere disciplină bugetară

Era în care guvernele se puteau baza pe dobânzi mici și pe o creștere economică rapidă pentru a-și ține datoriile sub control a apus, a declarat miercuri Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), potrivit Euronews.

Într-un discurs susținut la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, la Bangkok, Georgieva a cerut guvernelor puternic îndatorate să adopte măsuri de consolidare fiscală.

„Nu ne mai putem baza doar pe rate de creștere mai ridicate pentru a rezolva problemele fiscale”, a spus ea.

Datoria publică mondială se apropie de niveluri care nu au mai fost atinse de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030, potrivit șefei FMI. Economiile dezvoltate sunt principalele responsabile pentru creșterea datoriei.

„Cu toate acestea, nu observăm acțiuni decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde este nevoie urgentă de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu”, a afirmat Georgieva.

Ea a adăugat că spațiul fiscal „necesită cu disperare refacere”.

Costurile de finanțare cresc

Șefa FMI a atras atenția și asupra creșterii costurilor de finanțare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009, respectiv 1996.

Georgieva a susținut și o abordare mai restrictivă din partea băncilor centrale. Ea a descris drept „foarte adecvate” recentele majorări ale dobânzilor efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.

„Ar putea fi un moment oportun pentru adoptarea unei orientări prudente, dar restrictive, în politica monetară a multor țări”, a spus ea.

Energia scumpește economia mondială

Economia globală este afectată în același timp de două șocuri cu efecte opuse, potrivit Georgievei. Unul negativ, provocat de creșterea prețurilor la energie pe fondul conflictului din Iran, și unul pozitiv, generat de investițiile masive în inteligența artificială.

„Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a spus șefa FMI.

Prețul petrolului se menține la aproximativ 100 de dolari pe baril, peste nivelul de 89 de dolari luat în calcul de FMI în prognozele din iulie. Fondul estima atunci o creștere economică globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.

„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o vreme”, a declarat Georgieva.

Boom-ul IA vine cu riscuri

Șefa FMI a vorbit și despre impactul tot mai mare al inteligenței artificiale asupra economiei mondiale.

„Fie că o iubim, o urâm sau ne temem de ea, inteligența artificială este aici”, a spus Georgieva, descriind tehnologia drept un factor care va influența tot mai mult evoluția economică a țărilor.

Potrivit estimărilor FMI, dacă este gestionată corect, inteligența artificială ar putea crește economia mondială cu până la 0,5 puncte procentuale pe an.

Într-un deceniu, acest avans ar echivala cu adăugarea unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială, a spus Georgieva.

Ea a avertizat însă că „avântul dezvoltării inteligenței artificiale are un caracter inflaționist”, iar cheltuielile pentru această tehnologie – raportate la dimensiunea economiei – vor depăși probabil valurile anterioare de investiții în căi ferate, rețele electrice și telecomunicații.

O eventuală dezamăgire a investitorilor ar putea deveni un „șoc cu repercusiuni majore”, a avertizat șefa FMI.

Printre celelalte riscuri se numără pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și dezvoltarea unor modele avansate care ar putea „scăpa de sub controlul uman și ar putea acționa haotic”.

FMI urmează să publice săptămâna viitoare, la reuniunile de la Bangkok, noi prognoze privind evoluția economiei mondiale.