Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) anunță că Guvernul trebuie să execute decizia care vizează drepturi salariale de aproximativ 5 miliarde de lei ale judecătorilor și personalului auxiliar din Justiție. ICCJ a respins recursul Guvernului în procesul prin care tot instanța supremă a dat în judecată Executivul pentru plata restanțelor salariale. Anunțul a fost făcut de Victor Alistar, purtător de cuvânt al ICCJ.
„Respinge cererea de sesizare a Curții de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de recurentul-pârât Guvernul României, ca inadmisibilă.
Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, este minuta deciziei de azi.
„Statul nu poate să nu asigure resursele financiare pentru respectarea legii pe care el a dat-o”, a spus Alistar.
Litigiile salariale se referă la peste 400.000 de cetățeni, care s-au adresat cu astfel de acțiuni, dintre care 6.800 privesc pe magistrați în ultimii trei ani, a precizat purtătorul de cuvânt al ICCJ.
„Rostogolirea datoriilor, a acestor drepturi salariale, a condus la amplificarea acestora cu dobânzi și acordarea lor cu indicele inflației.
Decizia prezintă relevanță în contextul așezării sarcinii corecte a fiecăreia dintre puterile statului. Există o deschidere cu privire la un dialog deschis pentru găsirea de soluții. Am putea găși soluții pentru stingerea datoriei astfel încât ea să nu mai crească de la an la an”, a precizat purtătorul de cuvânt al instanței supreme.
Cuantumul total al datoriei este în dinamică, a mai spus Alistar.
„Crește lunar. La momentul inițierii acțiunii era de sume adunate cu tot ce înseamnă dreptul pentru toate categoriile”, a adăugat purtătorul de cuvânt al ICCJ.
Dosarul a ajuns în faza de recurs la Înalta Curte după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de ICCJ.
Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Potrivit deciziei primei instanțe, Executivul trebuie să pună în aplicare măsura în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Raportate la o datorie estimată la 5 miliarde de lei, penalitățile de 1% ar însemna, teoretic, 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Aplicarea efectivă și baza de calcul a acestora trebuie însă analizate în raport cu dispozitivul definitiv și procedurile de executare.