Traian Băsescu spune că măsurile lui Bolojan au fost „greșite” și „nejustificate”. Avertisment pentru ministrul Finanțelor, privind creșterea taxelor: „Țara a mai fost adusă de ei în situație de junk”

Odată cu plecarea premierului demis, Ilie Bolojan, de la Palatul Victoria, miniștrii social-democrați din guvernul Niculescu au atras atenția asupra impactului negativ pe care guvernarea anterioară l-a avut asupra economiei. Potrivit fostului președinte, Traian Băsescu, Ilie Bolojan a procedat „greșit” atunci când a mărit taxele pentru a reduce deficitul, strategie pe care fostul lider de la Cotroceni a denumit-o „scheme de gen FMI (Fondul Monetar de Investiții)”. Totodată Băsescu a criticat vehement declarațiile ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, despre posibilitatea majorării taxelelor în 2027.

Traian Băsescu a subliniat, într-un interviu, duminică la DIGI24, că măsurile de austeritate ale premierului demis, Ilie Bolojan, au fost nejustificate, întrucât nu au reușit decât „să frâneze economia”, fără să existe un câștig semnificativ la bugetul de stat.

ALEGERI Incidentele care au marcat ziua alegerilor parlamentare din Serbia. De la atacarea pe stradă a mamei fostului președinte la „corturile negre”

00:23

NEWS ALERT Cine este partidul Lista Studenților în fața căruia Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea. Fostul președinte pierde după 12 ani puterea. Ce urmează pentru Serbia

23:44

„Bolojan n-a făcut ce a trebuit. A mers exact pe scheme de gen FMI. „Mărim taxele pe economie”. Greșit! Pentru că  n-a reușit decât să frâneze economia și să frâneze creșterea economică. Asta a realizat cu mărirea taxelor și nu a avut niște venituri semnificativ mai mari. Pur și simplu a fost nejustificat”, a declarat Traian Băsescu.

„Când aud dubii legate de creșterea taxelor, îmi dau seama că nu au înțeles nimic”

În ceea ce privește afirmațiile ministrului Alexandru Nazare, care nu exclude posibilitatea majorării taxelor, Băsescu a avertizat că o astfel de măsură ar împinge țara spre marginea prăpastiei. „Aproape nu avem nicio șansă”, a afirmat fostul lider de la Cotroceni.

„De asta, când aud dubii legate de creșterea taxelor, fie că vin de la ministrul de Finanțe, fie că vin de la altcineva din cei care sunt la guvernare, pur și simplu îmi dau seama că nu au înțeles nimic.

Faptul că ei încă mai gândesc că ar putea să mărească taxele arată că aproape nu avem nicio șansă”, a afirmat fostul președinte.

„Țara a mai fost adusă tot de ei în situație de deficit de 9,2%”

Traian Băsescu a menționat și deficitul de 9,2%, ca o urmare directă a politicilor economice ale fostei guvernări și a concluzionat: „Nu le-a folosit la nimic eșecul”.

„Nu le-a folosit la nimic eșecul. Nu se uită că țara a mai fost adusă tot de ei în situație de deficit de 9,2% și în situații de junk și a fost scoasă nu prin creșterea taxelor, ci prin reducerea cheltuielilor. E adevărat, brutală, dar a trebuit făcută. Asta e rețeta.

Nu vreau să îl jignesc, dar el nu-i finanțist, nu e economist. dar nu poți să nu observi care a fost efectul creșterii taxelor în 2025? Efectul a fost inflație aproape insuportabilă, reducerea masivă a investițiilor străine datorită creșterii fiscalității”, a explicat acesta.

Traian Băsescu a dat ca exemplu cazul uzinei Dacia de la Mioveni, care s-a confruntat cu opriri temporare, din cauza scăderii comenzilor. Potrivit fostului lider de la Cotroceni, aceasta este una dintre consecințele măsurilor de austeritate, ale guvernului demis, Bolojan.

„Dacia vine și spunem: „noi cam plecăm, că am făcut o fabrică în Tunisia și una în Turcia”. Deci astea sunt efectele creșterii taxelor.”, a declarat Băsescu.

„Legea sporurilor, separat de legea salarizării”

Totodată fostul șef de stat este de părere că Legea Salarizării ar trebui făcută separat de Legea Sporurilor. Băsescu consideră că astfel se poate evita „furtul în tandem” al politicienilor și al funcționarilor de la bugetul de stat.

„În mod normal, trebuie să se ducă pe reducerea cheltuielilor, cheltuieli materiale reduse masiv, cheltuieli de personal reduse masiv, desființate sporurile, plătite salariile, făcută legea salarizării și legea sporurilor, separat de legea salarizării. Ce are una cu alta?

Asta a fost modul de hoție, de furt în tandem, politicieni și funcționari, a banilor din bugetul de stat: s-au creat sporuri.

Trebuie făcută lege pentru salarii și lege pentru sporuri. De ce să credem că doar bugetarii au dreptul la sporuri, dar cei din economia privată de ce nu au dreptul la sporuri? Și atunci se face o lege în care se stabilește unde se plătesc sporuri și în administrație, și în sectorul public, și în sectorul privat, și peste tot în România”, a mai declarat Traian Băsescu.

Alexandru Nazare: „Nu îmi doresc taxe noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”

Alexandru Nazare, ministru al Finanțelor în Guvernul Niculescu, dar și în Cabinetul anterior, a fost întrebat duminică seară la DIGI24, dacă taxele vor mai crește din 2027. Nazare a evitat să ofere un răspuns clar, ci a declarat că decizia finală aparține Guvernului și Parlamentului.

„Nu îmi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate. În momentul când vom discuta de un program nou trebuie bugetat, trebuie să găsim surse de finanțare. Noi la minister tragem niște linii, astfel încât să nu avem derapaje. Decizia politică e în Guvern și Parlament.

Noi avem grijă să menținem aceste echilibre, ca să nu pățim ca în anii trecuți, în care, tot timpul, la final de an, derapam de la ţintele anunţate”, a declarat ministrul pentru sursa citată.

România la un pas de „junk”

Reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) au publicat vineri, 2 octombrie, raportul prin care mențin România în zona recomandată investitorilor, însă, în continuare, la un singur pas de categoria pe care piețele o numesc, fără menajamente, „junk”.

Țara noastră a trecut și „examenul” S&P, după ce, la finalul lunii iulie, a reușit să-și păstreze calificativul „BBB-” de la agenția de rating Fitch, iar, o săptămână mai târziu, a primit și confirmarea de la Moody’s.

O eventuală retrogradare a României la „junk” ar fi generat un lanț de slăbiciuni la nivel economic. Printre posibilele efecte, se numără retragerea investițiilor străine, împrumuturi la dobânzi mult mai mari, prăbușirea puterii de cumpărare a leului, creșterea inflației și a șomajului și, nu în ultimul rând, scumpirea produselor și serviciilor.