Politico: Franța, „omul bolnav al Europei”. Criza datoriilor și protestele împing economia spre un punct critic

Franța se confruntă cu o criză fiscală și socială care amenință stabilitatea celei de-a doua economii a Uniunii Europene. Protestele masive, datoria de 3.500 de miliarde de euro și costurile tot mai mari ale împrumuturilor provoacă îngrijorare înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.

Franța riscă să devină noul „om bolnav al Europei”, pe fondul unei crize în care problemele economice, nemulțumirile sociale și instabilitatea politică se amplifică reciproc. După două weekenduri marcate de manifestații la care au participat sute de mii de oameni, guvernul de la Paris încearcă să răspundă revendicărilor populației fără să agraveze situația finanțelor publice, relatează Politico.eu.

Flames and smoke rise near a building in Lyon, France on October 17, 2026. Thousands of demonstrators gathered in Lyon to protest rising living costs and economic challenges. The demonstration later escalated into clashes between protesters and CRS riot police, with tear gas deployed, fires set in several locations and multiple arrests reported in the city center. Photo by Abolfazl Salmanzadeh/Middle East Images/ABACAPRESS.COM

FLASH NEWS Schimbări la vârful MIPE. Alexandru-Mihai Ghigiu i-a eliberat din funcții pe secretarul general și pe adjunctul acestuia

13:06

ULTIMA ORĂ Sute de oameni protestează în fața Tribunalului București. Susținătorii lui Călin Georgescu așteaptă decizia judecătorului în privința prelungirii arestării preventive pentru fostul prezidențiabil

13:02

Protestatarii cer salarii mai mari pentru profesori, investiții în renovarea școlilor și măsuri care să atenueze creșterea costului vieții. În același timp, autoritățile trebuie să reducă un deficit bugetar persistent, să gestioneze o datorie publică de aproximativ 3.500 de miliarde de euro și să recâștige încrederea investitorilor.

„Franța se află în pragul unei crize financiare. Trebuie să transmitem un semnal piețelor.”, a declarat Michel Barnier, fost prim-ministru al Franței.

Deși forțele de ordine au reușit să împiedice repetarea violențelor și jafurilor care au însoțit manifestațiile din 17-18 octombrie, tensiunile sociale continuă să apese asupra economiei. Investitorii au început să vândă obligațiuni franceze sau să solicite dobânzi tot mai ridicate pentru a finanța statul.

„Este clar că protestele au un impact asupra piețelor”, a declarat Eric Lombard, fost ministru al Economiei și Finanțelor.

PARIS, FRANCE – OCTOBER 22: French gendarmerie officers form a security cordon as students stage a protest at Sciences Po Paris in Paris, France, on October 22, 2026. Officers holding riot shields face a crowd of protesters gathered on a street near the institution. Luc Auffret / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Datoria Franței sperie investitorii. Guvernul are tot mai puține soluții

Executivul condus de Sébastien Lecornu se află în fața unor decizii bugetare dificile. Proiectul pentru 2027 prevede deja economii de 43 de miliarde de euro, ceea ce limitează posibilitatea unor noi reduceri de cheltuieli fără a accentua nemulțumirile populației.

O alternativă ar fi contractarea unor împrumuturi suplimentare, însă această variantă ar majora costurile dobânzilor și povara financiară suportată în anii următori.

„Avem un cuțit la gât și simțim picăturile de sânge pe jugulară. Trebuie să arătăm că am auzit indignarea. Dar avem o marjă de manevră redusă, având în vedere situația pieței”, a declarat pentru jurnaliștii Politico un membru al guvernului francez, sub protecția anonimatului.

Presiunile financiare sunt reflectate și de evoluția obligațiunilor guvernamentale. Randamentul titlurilor franceze pe zece ani a ajuns joi la 5,14%, cel mai ridicat nivel din 2002, în timp ce diferența față de obligațiunile germane cu aceeași maturitate a atins vineri 169 de puncte de bază.

Această diferență, cunoscută pe piețele financiare drept spread, indică prima de risc cerută de investitori pentru a împrumuta Franța în comparație cu Germania.

Mario Monti, fost prim-ministru al Italiei, care a gestionat criza datoriilor italiene din 2011 prin reduceri de cheltuieli și reformarea sistemului de pensii, avertizează că deteriorarea situației se poate produce într-un interval scurt.

„Lucrurile se pot desfășura foarte repede”, a declarat Monti.

El a amintit că, în timpul crizei italiene, diferența dintre randamentele obligațiunilor Italiei și Germaniei a crescut de la aproximativ 150 la peste 500 de puncte de bază în numai câteva luni. Potrivit fostului premier italian, Franța a beneficiat mult timp de influența sa politică și economică în interiorul Uniunii Europene, reușind să evite consecințele încălcării regulilor fiscale comunitare.

Monti consideră însă că dimensiunea economiei franceze nu exclude posibilitatea unei crize a datoriei suverane, chiar dacă Banca Centrală Europeană dispune de instrumente prin care poate interveni, în anumite condiții, pe piața obligațiunilor.

„Problema majoră este că publicul nu este suficient de preocupat de acest risc. Franța nu este pregătită psihologic să se considere ținta unei crize sau chiar punctul de plecare al unei crize care s-ar putea extinde”, a afirmat Monti.

Costurile manifestațiilor sporesc presiunea asupra economiei. Revoltele din octombrie au provocat, potrivit estimărilor preliminare, pagube de zeci de milioane de euro, o mare parte urmând să fie acoperită de asigurători.

Un precedent îl reprezintă protestele „Vestelor Galbene” din perioada 2018-2020, care au redus produsul intern brut al Franței cu aproximativ 0,1%, potrivit institutului național de statistică INSEE. Comercianții au raportat atunci pierderi de circa două miliarde de euro.

Alegerile din 2027 și neîncrederea francezilor complică ieșirea din criză

Problemele economice sunt însoțite de o deteriorare a încrederii populației în viitor și în instituțiile statului.

Potrivit unui sondaj realizat în septembrie, aproape nouă din zece francezi se declară pesimiști în privința viitorului și consideră că generația copiilor lor va avea condiții de viață mai dificile. Un studiu european publicat la începutul anului arată că numai jumătate dintre respondenții francezi se declară mândri de sistemul democratic, comparativ cu aproximativ două treimi dintre germani și aproape 70% dintre britanici.

Acest climat influențează și competiția pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului 2027.

Potrivit agregatorului de sondaje „Poll of Polls” al Politico, Marine Le Pen avea la începutul lunii octombrie o intenție de vot de 34%, în timp ce liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, era creditat cu 15%. Ambii susțin politici care presupun creșterea cheltuielilor publice, inclusiv reducerea vârstei de pensionare, în condițiile în care Franța încearcă să limiteze deficitul și să reformeze sistemul de pensii.

Mélenchon a promovat inclusiv ideea unei anulări a datoriei publice, iar programul economic al lui Le Pen a fost criticat de unii economiști pentru costurile și fezabilitatea măsurilor propuse.

Fostul premier Édouard Philippe, reprezentant al centrului-dreapta, încearcă să își construiască oferta electorală în jurul disciplinei bugetare, însă campania sa întâmpină dificultăți în atragerea susținerii alegătorilor.

Între timp, scenele de violență din Paris au evidențiat amploarea tensiunilor sociale. În timpul manifestațiilor de la începutul lunii, într-o zonă din arondismentul 11, un bărbat îi îndemna pe trecători să intre într-un supermarket cu vitrinele sparte și să ia produse. În apropiere, proprietarul unui restaurant chinezesc încuia ușa după fiecare client, de teama pătrunderii manifestanților.

Oficialii și experții consultați de Politico nu consideră că Franța se îndreaptă spre un scenariu comparabil cu falimentul Greciei, dar avertizează asupra riscului unei crize asemănătoare celei traversate de Italia în 2011.

„Nu suntem încă o republică bananieră care riscă să intre în faliment”, a declarat Charles de Courson, parlamentar centrist și specialist în probleme bugetare.

Acesta consideră că Franța și-a „pierdut toată credibilitatea” în fața partenerilor europeni în privința respectării angajamentelor fiscale.

La Bruxelles, Washington și New York, diplomați și economiști se îndoiesc că Parisul va reuși să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2029, așa cum a promis Uniunii Europene.

Eric Lombard recunoaște că autoritățile franceze nu au reușit să îndeplinească obiectivele asumate.

„În numele poporului francez, ne-am asumat angajamente pentru a readuce finanțele pe drumul cel bun, dar nu le-am respectat. Am fost foarte în favoarea respectării angajamentelor mele. Dar, colectiv, nu am făcut asta. Așa că ne-am pus într-o poziție de slăbiciune”, a declarat fostul ministru.