Răzvan Dumitrescu a realizat o analiză despre modul în care o minoritate poate ajunge să aibă o influență mai mare decât ponderea sa politică și electorală. Pornind de la teoria potrivit căreia 3% dintre oameni, bine pregătiți și aflați în poziții-cheie, pot atrage de partea lor alți 14%, jurnalistul a explicat cum pot funcționa aceste mecanisme în societate și în politică. Acesta a adus în discuție partidele care obțin scoruri electorale de 12%-14%, dar care ajung să ocupe funcții importante în guvern și să influențeze decizii majore.
Răzvan Dumitrescu a adus în discuție o întrebare legată de influența pe care o pot avea minoritățile politice în raport cu majoritățile parlamentare. Realizatorul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” s-a întrebat cum este posibil ca o minoritate de aproximativ 12% să controleze domenii importante în momente politice și geopolitice delicate, în timp ce majorități parlamentare consistente nu au reușit să își ducă la îndeplinire obiectivele.
Acesta a amintit atât majoritatea de 67% deținută de USL în 2012, cât și rezultatul PSD din 2016, când partidul condus de Liviu Dragnea a obținut 47,5% din locurile din Parlament, dar nu a reușit să își impună toate deciziile.
„Probabil că v-ați întrebat adesea… De ce o minoritate, cu să zicem 12%, poate conduce cele mai importante domenii în cele mai… delicate momente politice sau chiar geopolitice?
De ce majorități de 67%, cum a fost cea a USL în 2012, nu au reușit să «măture» totul, măcar în sensul de a face tot ce și-au propus, și au eșuat în ciuda celor două treimi din Parlament? De ce PSD, cu Liviu Dragnea la conducere și cu 47,5% din Parlament în urma alegerilor din 2016 (scor unic și greu de atins vreodată!), a fost blocat total și dus spre eșec?
Cu alte cuvinte, de ce MAJORITĂȚILE nu prea contează? Ceea ce vă spun acum e puțin cunoscut… REGULA care SCHIMBĂ TOTUL!”, a scris Răzvan Dumitrescu pe pagina sa de Facebook.

Jurnalistul a prezentat o teorie despre modul în care o minoritate bine organizată poate ajunge să controleze o întreagă colectivitate, fără să dețină majoritatea. Pentru a exercita o influență decisivă ar fi suficient ca aproximativ 3% dintre oameni, bine pregătiți, să ocupe funcții-cheie, iar alți 14% să îi urmeze.
Răzvan Dumitrescu a susținut că teoria se aplică în special în domeniul leadershipului și în marile corporații. Moderatorul a mai observat că societățile moderne, tot mai tehnologizate, încep să funcționeze după mecanisme asemănătoare celor din companii și promite să explice de unde provine această teorie.
„Este o teorie verificată. În esență, spune așa: nu ai nevoie de majorități ca să CONTROLEZI o COLECTIVITATE. Ai nevoie de cam 3% oameni bine pregătiți, puși în funcții-cheie (care nu sunt întotdeauna și cele pe care noi le considerăm cele mai importante!) și alți 14% care să-i urmeze! Dacă ai asta, ai practic totul… Sigur, mai e nevoie și de planuri în funcție de situații… Dar cei 3% sunt bine pregătiți, nu? Deci știu să facă și planuri…
Pot să vă spun și de unde vine treaba asta, dar ar însemna să lungesc mult povestea. Se aplică în leadership, mai ales în zona corporațiilor… Iar societățile de astăzi, din ce în ce mai tehnologizate, încep să se asemene cu aceste corporații (din nou, nu intru în amănunte, că lungim povestea)!” a adăugat moderatorul Răzvan Dumitrescu.
Răzvan Dumitrescu a făcut referire la teoria lui Everett Rogers și la modul în care oamenii adoptă ideile noi. El a precizat că procentele din modelul lui Rogers descriu categoriile de adoptatori, în funcție de rapiditatea cu care acceptă o idee, nu nivelul lor de pregătire profesională.
Jurnalistul a mai vorbit și despre rolul comunicării, al rețelelor sociale și al liderilor de opinie în răspândirea ideilor. Acesta a adus în discuție experimentele de psihologie socială și întreabă de câte ori românii au auzit că în țară se desfășoară astfel de experimente. La final, a atras atenția asupra rolului pe care îl are „bula” în politică.
„Cine vrea să înțeleagă mai multe îl poate studia pe Rogers. Clasificarea lui privește rapiditatea cu care oamenii adoptă o idee, nu nivelul lor de pregătire profesională.
Modelul pune accent pe comunicare, rețele sociale și lideri de opinie.
De unde și fel de fel de… experimente de psihologie socială cu rol de a adapta proporțiile… De câte ori ați auzit că în România se derulează un experiment social, de pildă? ATENȚIE! Nu se derulează doar în România, dar e util să ne referim în primul rând la noi, nu?
Rolul «BULEI» în POLITICĂ!” afirmă jurnalistul.
Jurnalistul a mai relatat și despre partidele care rămân, de regulă, la un scor electoral de 12% sau 14%, indiferent de context. Acesta s-a întrebat dacă un astfel de partid poate ajunge să dea patru dintre cei mai importanți miniștri ai unui guvern, chiar și în momente politice delicate.
Jurnalistul a susținut că influența unei astfel de formațiuni poate merge dincolo de reprezentarea guvernamentală și poate schimba alegeri, ierarhii și scoruri. Răzvan Dumitrescu leagă această situație de teoria celor 3% de oameni bine pregătiți, urmați de alți 14%, și a sugerat că liderii care fac parte din primul grup nu sunt neapărat persoane cu funcții vizibile.
„Partide-bulă sau partide care nu trec de un procent, orice ar face… De pildă, 12% sau 14%! Vă sună cunoscut? Și totuși, un partid-BULĂ poate da cei mai importanți patru miniștri dintr-un GUVERN, în cele mai… delicate momente, iar majoritatea se întreabă cum a fost posibil? Nu doar atât, pot fi întoarse alegeri, ierarhii, scoruri… Ați trăit așa ceva?
ÎNTREBARE: Nu cumva e vorba de regula celor 3% bine pregătiți și a celor 14% care să-i urmeze? Uite, o bulă de 12%-14%, care urmează orbește favoriții, e perfectă pentru așa ceva! Pe ceilalți 3% îi puteți intui și singuri! Nu, nu sunt neapărat cei cu funcții vizibile!” a scris Răzvan Dumitrescu.