Parlamentarii vor să regleze tiroida românilor, în Parlament. Consumul de sare iodată nu trebuie să fie obligatoriu

Deputaţii Ştefan Geamănu, Cristian Vântu şi deputatul Sorin Titus Muncaciu sunt autorii unui proiect legislativ care vrea reglementarea consumului de sare, la români, printr-un proiect care a primit la Senat numărul L609/2026.

Parlamentarii AUR îşi motivează iniţiativa cu ajutorul unor studii de specialitate din care reiese că atunci când Guvernul României a introdus obligativitatea iodării sării nu a luat în calcul şi efectele pe termen lung asupra funcţiei tiroide.

„CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind reglementarea comercializării sării destinate consumului uman, precum și pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Concurenței”, reiese din textul de lege, care a primit numărul L609/2026, sub care se dezbate la Senat.

ULTIMA ORĂ Președintele Consiliului Județean Cluj, pregătit să îl dea la o parte pe Bolojan și să își asume conducerea PNL: „Fără dependență de USR, PSD sau de orice alt partid”

12:23

AGRICULTURĂ S-au deblocat fondurile pentru fermierii români. Câți bani au fost deja virați către crescătorii de animale și agricultori

12:15

Guvernul României a reglementat ca obligatoriu consumul de sare iodată

Potrivit expunerii de motive, reglementarea consumului de sare trebuie analizat din mai multe puncte de vedere.

„Guvernul României a introdus caracterul obligatoriu al iodării sării prin Hotărârea Guvernului nr. 568/2002, după ce anterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 779/1995, fusese reglementat consumul de sare iodată.

Deși Guvernul a menționat necesitatea iodizării sării la momentul elaborării hotărârii de guvern menționate, acesta nu a ținut cont de riscurile pe termen lung pe care un aport excesiv de iod le poate genera asupra funcției tiroidiene la anumite categorii de populație.

De asemenea, nu a fost luată în considerare experiența altor state europene, în care iodarea sării pentru consumul uman direct este, în majoritatea cazurilor, opțională și nu obligatorie. Nu s-a ținut cont nici de necesitatea reevaluării periodice a politicii de iodare în funcție de evoluția bolilor asociate aportului excesiv de iod”, motivează cei de la AUR.

Conform studiilor pe care le-au consultat, „aportul excesiv de iod poate genera tulburări ale funcției tiroidiene”, prin două mecanisme.

 „Primul mecanism este fenomenul Jod-Basedow, care determină apariția hipertiroidismului la persoanele cu noduli tiroidieni autonomi sau gușă nodulară. La aceste persoane, anumite zone ale tiroidei produc hormoni în mod independent de controlul normal al organismului. Atunci când sunt expuse brusc la un aport crescut de iod, nodulii autonomi nu mai limitează producția de hormoni și determină eliberarea excesivă a acestora în sânge. Al doilea mecanism este eșecul de a scăpa de efectul Wolff-Chaikoff.

În condiții normale, expunerea la o cantitate mare de iod determină o reducere temporară a activității tiroidei, ca mecanism de protecție. La persoanele susceptibile, tiroida nu reușește ulterior să își reia funcția normală, iar producția de hormoni tiroidieni rămâne inhibată, apărând hipotiroidismul”, se mai arată în motivaţie.

Parlamentarii aduc în ajutor şi un studiu al ANPC

Parlamentarii aduc în ajutor şi rezultatele unui studiu realizat de Protecţia Consumatorilor din România.

Un studiu realizat de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a analizat 25 de sortimente de sare comercializate în marile rețele. Rezultatele au arătat că în 52% din probe s-a utilizat iodat de potasiu, iar în 28% din probe s-a utilizat iodură de potasiu.

De asemenea, în 40% din probe a fost identificată ferocianură de potasiu ca agent antiaglomerant. Ferocianura de potasiu se descompune la temperaturi ridicate în cianură de potasiu, substanță cu potențial toxic.

Studiul a mai evidențiat că termenul de valabilitate al sării neiodate este nelimitat, în timp ce la sarea iodată acesta variază între 1 și 20 de ani, în funcție de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare.

În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, iodarea sării pentru consumul uman nu este obligatorie, ci este opțională. Această realitate legislativă demonstrează că protecția împotriva deficitului de iod poate fi realizată prin măsuri selective, fără a impune un aport generalizat de iod întregii populații.

Prin urmare, se ridică întrebări legitime cu privire la necesitatea menținerii caracterului obligatoriu al iodării universale a sării în țară. În aceste condiții, se impune adoptarea unui nou cadru legislativ care să asigure un echilibru corect între protecția sănătății publice și dreptul consumatorilor la informare și alegere liberă.”

Proiectul de lege îşi propune „să liberalizeze comercializarea sării destinate consumului uman atât sub formă iodată, cât și neiodată, cu excepția situațiilor expres reglementate”

„Operatorii economici au obligația de a pune la dispoziția consumatorilor ambele tipuri de sare în condiții normale de comercializare; informarea consumatorilor cu privire la tipul de sare utilizat și aportul de iod devine obligatorie; utilizarea sării iodate în alimentație și industria alimentară este opțională, cu excepția fabricării pâinii și a produselor de panificație, unde rămâne obligatorie.

Astfel, prezenta lege înlocuiește abordarea restrictivă și generalizantă a iodării universale cu un mecanism legislativ care urmărește respectarea dreptului consumatorului de a alege, în concordanță cu evoluția cunoștințelor științifice și cu practicile statelor europene”, este subliniat în textul de lege.

Proiectul a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Legislativ şi din partea Consiliului Economic şi Social, iar Consiliul Concurenţei a solicitat un studiu de impact.