Dominic Fritz încearcă să-și recupereze scaunul de primar. Cere anularea ordinului de prefect prin care a fost destituit și vrea să îi fie aplicată întreaga lege ANI

O instanță a Tribunalului Timiș a amânat, marți, pentru 25 noiembrie verdictul final în procesul în care Dominic Fritz a contestat ordinul prefectului prin care a fost constatată încetarea mandatului său ca primar al Timișoarei, conform G4Media. Fostul primar al Timișoarei cere instanței să îi aplice întreaga lege ANI și să valorifice un alt amendament adus la aceeași lege, prin care exact fapta pe care a comis-o este dezincriminată. Data la care se va judeca din nou contestația lui Dominic Fritz a stat pe portalul instanțelor doar 5 minute, minuta publicată fiind ulterior modificată. Vezi aici ordinul contestat de Dominic Fritz.

Ordinul prefectului de decădere din funcție a fost emis pe 2 octombrie, după ce modificările aduse la legea integrității,în principal așa-numitul „amendament Fritz”, au trecut de Curtea Constituțională și au devenit lege.

NEWS ALERTPetrotel-Lukoil se pregătește să reia producția, după 13 luni de la suspendarea activității. Primul transport de țiței, așteptat în Portul Constanța

18:54

EDITORIALCorina Drăgotescu: MAGA, în hibernare sau în comă după înfrângerea lui Trump?

18:51

Dominic Fritz a contestat acest ordin pe 19 octombrie, cerând instanței să-l declare nul și să-i aplice noua lege a integrității, și nu doar o parte a ei, în speță doar „amendamentul Fritz”. Fostul primar al Timișoarei cere instanței să valorifice și un alt amendament adus la aceeași lege, prin care exact fapta pe care a comis-o este dezincriminată.Totodată, Fritz cere ca instanța, dacă nu ajunge la un verdict ferm, să adreseze o întrebare preliminară la Curtea de Justiție a UE, pentru că speța sa vizează aplicarea dreptului Uniunii.

Cum a rămas Dominic Fritz fără mandatul de primar

Situația juridică a lui Dominic Fritz își are originea pe 2 noiembrie 2020, când, în a doua zi din primul său mandat, a avizat un Plan Urbanistic aprobat anterior și de fostul primar, Nicolae Robu. La acest proiect lucrase un arhitect care îl împrumutase pe Fritz cu bani în campania electorală.

În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate a stabilit că fapta constituie conflict de interese, decizie confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 18 iunie 2026.

În baza legislației de la acea dată, Dominic Fritz a primit două sancțiuni:

• Reducerea indemnizației lunare cu 10% pe o perioadă de 6 luni, măsură pusă în aplicare de prefect la 4 august 2026;
• Interdicția de a mai ocupa o funcție publică timp de 3 ani, aplicabilă după finalizarea mandatului derulat în perioada 2024–2028.

Ulterior, Parlamentul a modificat legea integrității, introducând o prevedere prin care aleșilor locali aflați în perioada de interdicție le încetează mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În baza acestui amendament,prefectul a emis pe 2 octombrie 2026 ordinul de încetare a mandatului primarului Dominic Fritz.

Legea modificată a fost atacată la Curtea Constituțională a României pe motive de retroactivitate. CCR a respins obiecția cu majoritate de voturi, argumentând că sancțiunile prevăzute de legea integrității au o dublă componentă: una punitivă (reducerea salariului) și una de protecție a funcției publice (interdicția de 3 ani).

Avocații lui Dominic Fritz susțin că fapta a fost dezincriminată

În contestația formulată pe 19 octombrie, avocații lui Dominic Fritz susțin că noua lege conține două prevederi contradictorii. Pe de o parte, amendamentul aplicat de prefect agravează regimul sancționator, pe de altă parte, același act normativ prevede că nu constituie conflict de interese emiterea sau participarea la adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.

Având în vedere că Înalta Curte a încadrat Planul Urbanistic drept act cu caracter normativ, apărarea susține că fapta lui Dominic Fritz a fost dezincriminată și a cerut anularea ordinului prefectului ca rămas fără obiect.

În subsidiar, avocații au solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară. Aceștia invocă faptul că modificarea legilor integrității a constituit jalon în PNRR și condiție de aderare la Uniunea Europeană,iar Dominic Fritz, cetățean german, beneficiază de protecția dreptului comunitar împotriva aplicării retroactive a unei legislații naționale nefavorabile.