SURSE | Gabriel Daraban, fratele șefului Camerei de Comerț, anchetat pentru mutarea ilegală a 67.000 de tone de motorină și o evaziune de aproape 48 de milioane de euro. Legătura cu dosarul kerosenului care a stricat MiG-urile Armatei

Fratele șefului Camerei de Comerț și Industrii a României (CCIR), Gabriel Daraban, director al companiei petroliere de stat Oil Terminal, ar fi permis în mod presupus nelegal eliberarea a aproape 67.000 de tone de motorină din rezervoarele companiei către terțe beneficiare fără a respecta obligațiile de vămuire, susțin surse judiciare pentru Gândul.

FLASH NEWSVerdictul anchetatorilor bulgari în tragedia de pe autostrada Trakia: Șoferul român de TIR nu este vinovat pentru carambolul în care au murit 12 oameni. Cum s-ar fi produs accidentul

16:06

MEDIADenise Rifai, înapoi pe micile ecrane. Ce emisiune va prezenta la Antena Stars și de când poate fi urmărită

15:55

Ar fi ținut vameșii „în ceață”

Astfel, arată acestea, una din faptele cercetate în cazul lui Daraban ar fi aceea că „în perioada 13 iulie 2023 – 24 ianuarie 2025, în calitate de director comercial din cadrul Oil Terminal, societate titulară a autorizației de antrepozit vamal, în exercitarea atribuțiilor de supervizare a documentelor de eliberare a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală în antrepozitul vamal și de corelare a acestora cu regimurile vamale și fiscale aplicabile, la diferite intervale de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a dispus ori a permis, cu știință, prin semnarea corespondenței adresate Biroul Vamal Fiscal Constanța și comisionarilor vamali privind importul mărfurilor și lichidarea declarațiilor de antrepozit vamal și prin neexercitarea controlului asupra fluxului de verificare și eliberare, eliberarea din antrepozitul vamal Oil Terminal și deplasarea către antrepozitul fiscal al Jetfly Hub a cantității totale de 66.669,467 tone de motorină, cu valoarea în vamă de 245.041.261,56 lei, aferente celor 138 de declarații vamale de import individualizate în tabelul anexat”.

Concret, arată sursele noastre, el ar fi încălcat mai multe obligații legale precum „condițiile de încheiere a regimului de antrepozitare vamală și de eliberare a mărfurilor din antrepozitul vamal, precum și a obligațiilor ce reveneau Oil Terminal în calitate de titular al autorizației de antrepozit vamal și de persoană implicată în îndeplinirea formalităților vamale”, a condițiilor legale ale deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize de la locul importului, potrivit cărora expedierea în regim suspensiv de la locul importului poate fi realizată numai de un expeditor înregistrat, identificat prin codul său de acciză furnizat autorităților de declarant sau de orice persoană implicată direct sau indirect în îndeplinirea formalităților vamale, precum și a dispozițiilor art. 285 din Codul fiscal privind exigibilitatea TVA la import.

Unde a ajuns motorina de la Oil Terminal

Daraban ar mai fi încălcat și instrucțiunea de lucru „PTC IL-30-06 „Gestionarea declarațiilor vamale și a documentelor administrative de însoțire”, care punea în aplicare dispozițiile Codului vamal al Uniunii și ale Codului fiscal menționate, respectiv cap. 5.3.B pct. B.I.1 („Importul mărfurilor”) și pct. B.II.1.1 („Plasare marfă în DVAF”), în baza cărora adresele către BVF Constanța și comisionarul vamal privind importul mărfii (formular IL-30-F6-06) erau semnate de directorul comercial, cap. 5.4 pct. 5.4.2 („Primirea DVI”), potrivit căruia neconcordanțele dintre DVI și celelalte documente se aduceau la cunoștința directorului comercial, pct. 5.5.4.1 teza finală, precum și pct. 6.5, care atribuia directorului comercial responsabilitatea asigurării resurselor necesare implementării procedurii, deși cunoștea neconcordanțele dintre declarațiile vamale, solicitările clienților, documentele comerciale și evidențele proprii ale societății, constând în înscrierea JETFLY HUB SRL în caseta 8 ca importator/destinatar în 137 de declarații, iar a SOCAR PETROLEUM SA într-o declarație, în condițiile în care cumpărătorii și proprietarii mărfurilor, identificați în facturile comerciale, în mențiunile din caseta 31, în solicitările adresate OIL TERMINAL SA și în evidențele proprii ale antrepozitarului (fișe stoc, transferuri „in tank”), erau societățile ALIZ IMPEX SRL, GET OIL SRL, DMV PETROL INTERNATIONAL SRL, TINMAR ENERGY SA și SOCAR PETROLEUM SA, care nu dețineau autorizații care să le permită expedierea sau primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, iar JETFLY HUB SRL figura numai formal ca expeditor înregistrat, fără exercitarea efectivă a atribuțiilor corespunzătoare acestei calități, autorizația sa fiind utilizată pentru deplasarea în regim suspensiv a unor mărfuri aparținând altor societăți, a omis exercitarea atribuțiilor de supervizare și control asupra circuitului de verificare a declarațiilor vamale și a documentelor de eliberare, solicitarea clarificării neconcordanțelor de la BVF Constanța, comisionarii vamali și cumpărătorii mărfurilor, precum și dispunerea măsurilor necesare pentru ca eliberarea din antrepozitul vamal să se realizeze numai pe baza unor documente concordante cu operațiunea efectivă și cu regimul vamal și fiscal legal aplicabil, contribuind astfel la încheierea regimului de antrepozitare vamală și la eliberarea și deplasarea mărfurilor în condițiile regimului declarat sub codul 0771”.

Buget „faultat” cu aproape 50 de milioane de euro

Potrivit surselor noastre potrivit situației reale și condițiilor legale aplicabile, operațiunile impuneau regimul 4071, cu stabilirea și plata în vamă a accizelor și a TVA, iar prin felul în care ar fi procedat directorul Oil Terminal el ar fi produs „vătămarea intereselor legitime ale Autorității Vamale Române, autoritatea competentă cu atribuții în autorizarea și supravegherea antrepozitului vamal aparținând Oil Terminal , constând în eliberarea din antrepozit a mărfurilor (motorină) în alte condiții fiscale decât cele care rezultau din înscrisurile atașate declarațiilor vamale, prin necomunicarea neconcordanțelor cunoscute și fără parcurgerea demersurilor obligatorii de verificare și clarificare a condițiilor regimului suspensiv de accize, prin care s-a împiedicat stabilirea și încasarea la termen a obligațiilor fiscale datorate în vamă la momentul importului (accize și TVA), în cuantum total de 238.582.995,48 lei (aproximativ 47,9 milioane euro), reprezentând 161.527.571,48 lei accize și 77.055.424,00 lei TVA, ulterior stinse numai parțial, întrucât în interiorul antrepozitului fiscal deținut de societatea Jetfly Hub, motorina a făcut obiectul unor transferuri în ITT, după care a fost pusă în consum prin ieșirea din antrepozitul fiscal respectiv, prin livrări către stații de distribuție carburanți și către depozite proprii ale societăților, o parte dintre aceste mărfuri fiind valorificate în contextul unor operațiuni frauduloase desfășurate în diferite circuite comerciale și fiscale ale mărfurilor, constând, în esență, în interpunerea artificială a unor societăți afiliate, în insolvență sau cu comportament de tip fantomă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, al neevidențierii în parte a unor operațiuni generatoare de accize și al neplății acestora”.

Prin aceleași neîndepliniri ale obligațiilor legale Daraban ar mai fi condus la „producerea unei pagube bugetului de stat, în cuantum total de 25.014.612,75 lei, prin încasarea cu întârziere, ca urmare a eliberării mărfurilor din antrepozitul vamal în condițiile regimului vamal 0771 în loc de 4071, a obligațiilor fiscale (acciza și TVA) exigibile la momentul efectuării importurilor, constând în 2.502.938,28 lei dobânzi și penalități la accize și 22.511.674,47 lei dobânzi și penalități la TVA, calculate de organul vamal, în conformitate cu art. 174 și art. 181 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, de la data depunerii declarațiilor vamale de punere în liberă circulație până la data stingerii obligațiilor (distinct de sumele rămase neachitate ori stinse fraudulos)” dar și „obținerea unui folos patrimonial necuvenit pentru societățile beneficiare ale operațiunilor, constând în avantajul financiar rezultat din amânarea nelegală a plății obligațiilor fiscale exigibile la momentul importului, prin menținerea disponibilităților bănești care ar fi trebuit utilizate pentru achitarea accizelor și a TVA și prin posibilitatea valorificării produselor petroliere înainte de achitarea efectivă a acestor obligații fiscale”.

El este astfel cercetat pentru 138 de acte materiale ale faptei de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, care a produs consecințe deosebit de grave.

Motorină ajunsă la firma care a pus pe butuci MIG-urile Armatei

Jetfly Hub SRL este societatea care a câștigat, în 2018, un contract în valoare de 420 milioane de lei pentru a alimenta cu kerosen avioanele Armatei Române.

Aceasta este deținută de o altă firmă, Master Chem Oil DMCC, înregistrată în Dubai, firmă care la rândul ei este deținută de Dan Florin Berendel.

Jetfly Hub era administrată de un anume Marian Claudiu Ghizdăvescu. Potrivit declarației de avere din septembrie 2020, Ghizdăvescu a fost director general al RO-Armycatering SA, societate de stat care prepară mâncare pentru Armata Română.

Potrivit site-ului firmei, RO-Armycatering este o filială a C.N.Romtehnica S.A, o altă firmă de stat, și este „specializată în activități de hrănire şi prestează servicii cu prioritate pentru personalul Armatei României”.

În decembrie 2018, MApN anunța că „în data de 14.12.2018 s-au constatat neconformităţi privind calitatea combustibilului livrat”. Ulterior, în ianuarie 2019, Ministerul Apărării Naţionale, prin autoritatea contractantă delegată, notifica firma Jetfly că refuză să recepționeze respectivul lot.

Livrările au fost reluate însă la momentul în care furnizorul a asigurat combustibil corespunzător specificaţiilor tehnice din contract, a anunțat MApN.

Relațiile MapN – Jetfly s-au deteriorat și mai mult în mai 2020, când ministerul Apărării și cel de Finanțe au dat în judecată compania pe motiv că a beneficiat de scutirea la plată de accize, în condițiile în care kerosenul nu a fost livrat direct în aeronave sau depozitat în recipiente speciale pe aeroport.

Dosarul DIICOT

Pe 13 iulie 2021, DIICOT Ploiești a cerut arestarea preventivă a lui Dan Florin Berendel și a fratelui acestuia, Angel Cristian Berendel, cerere respinsă de Curtea de Apel Ploiești.

Din motivarea deciziei citată de Gândul, rezultă că Armata Română a fost înșelată cu trei vapoare cu kerosen de proastă calitate.

Potrivit magistraților de la Curtea de Apel Ploiești, mai multe aeronave de luptă MiG-21 Lancer s-au stricat după ce au fost alimentate cu combustibil neconform.

MIG-uri defecte
Judecătorii Curții de Apel Ploiești au explicat întregul mecanism al unei afaceri prin care MApN a fost prejudiciat cu peste 6,5 milioane de euro, iar mai multe avioane de vânătoare s-au stricat și au avut nevoie de reparații la Aerostar Bacău.

Concret, spun judecătorii, la data 27 februarie 2018, SC Jetfly Hub, condusă de omul de afaceri Cristian Berendel, a încheiat cu MApN, pentru o perioadă de patru ani, un acord cadru prin care societatea urma să furnizeze combustibil turboreactor de aviaţie pentru opt unități militare.

Primul transport a fost conform contractului și a fost adus în Portul Constanța. În același port acostase, încă din octombrie 2017, un vapor grecesc, încărcat cu kerosen ieftin, de proastă calitate.

Ca urmare, după ce primul transport a fost livrat, afaceriștii ar fi continuat să trimită către rezervoarele MApN din această navă. Mai apoi, potrivit anchetatorilor, alte două nave au adus în țară kerosen procesat în Grecia și Turcia, neconform cu cel achitat de Armata Română.