În anul 2004, în România a apărut o carte intitulată „Viitor cu cap de mort. În culisele puterii”, scrisă de Radu Cinamar. Autorul povestea despre o așa-zisă structură ultrasecretă a statului român, despre oameni cu puteri extrasenzoriale, dar și o structură din Munții Bucegi care ar fi fost ferită de ochii publicului. Personajul principal al cărții era Cezar Brad, prezentat drept o figură cu acces la cele mai sensibile operațiuni ale statului, potrivit Turism Istoric.
De aici a pornit una dintre conspirațiile românești de după anul 1989, și anume existanța unui anumit „Departament Zero”. În prezentarea cărții, protagonistul, Cezar Brad, este descris drept un expert în cercetarea fenomenelor misterioase și coordonator al unor acțiuni strategice desfășurate de statul român. În același context este menționată și presupusa descoperire făcută în Munții Bucegi, în vara anului 2003.
Site-ul seriei Radu Cinamar recunoaște caracterul fictiv al cărții. Totodată, menționează că aceasta ar conține adevăruri nedezvăluite public. Totuși, nu există dovezi independente care să confirme existența „Departamentului Zero” sau a ofițerului Cezar Brad, așa cum sunt prezentați în volum, mai scrie sursa citată anterior.
În luna februarie a anului 2005, lucrurile iau o turnură interesantă. Jurnalista Adina Mutăr publică în cotidianul „Ziarul” un material despre presupusul interes al regimului comunist pentru fenomenele paranormale. Ulterior, articolul a fost preluat de numeroase publicații și a devenit o confirmare independentă a istorisirii lui Radu Cinamar.
Un aspect foarte important este faptul că articolul din 7 februarie 2005 a apărut după publicarea cărții și pornește chiar de la informațiile prezentate în aceasta. Prin urmare, nu poate fi considerat o confirmare independentă a existenței Departamentului Zero. Materialul prezintă însă un aspect de interes: discuția cu Nicolae Pleșiță.
Nicolae Pleșiță, unul dintre cei mai importanți ofițeri ai Securității comuniste, a mărturisit că nu a auzit de „Departamentul Zero”. Acesta a afirmat că știa despre preocupări similare în cadrul Armatei. De asemenea, a susținut că Elena Ceaușescu ar fi fost interesată de astfel de cercetări prin intermediul Consiliului Național pentru Știință și Tehnică.
Un exemplu semnificativ în acest sens este scandalul Meditației Transcendentale de la începutul anilor 1980.
Potrivit sursei citate anterior, Institutul de Filosofie și Psihologie al Academiei Române precizează că Institutul de Psihologie, funcțional din 1978 în cadrul Institutului de Cercetări Pedagogice și Psihologice, a fost desființat în 1982, în urma scandalului Meditației Transcendentale, la decizia conducerii comuniste. Instituția a fost reînființată după căderea regimului.
Cazul a implicat intelectuali, cercetători și membri ai aparatului de stat. Regimul a monitorizat fenomenul, iar Securitatea a colectat informații despre participanții la aceste întâlniri.
Cercetările istorice asupra receptării yoga în România confirmă schimbarea produsă în 1982. Într-un studiu publicat de Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, Liviu Bordaș a arătat că yoga a fost din nou interzisă în urma „afacerii” Meditația Transcendentală. Acest lucru se întâmpla în ciuda faptului că era tolerată în deceniile anterioare, într-o formă limitată.
În ceea ce privește Armata, au apărut numeroase mărturii cu privire la presupuse experiemente extrasenzoriale, cercetări și așa-zise proiecte sub coordonarea structurilor militare. Totuși, calitatea probelor reprezintă o problemă principală.
Vasile Rudan, asociat în unele publicații cu astfel de experimente, a precizat ulterior că nu deține informații certe despre existența unei unități militare românești specializate în fenomene paranormale. Acesta a mai afirmat că nu există date care să confirme că Departamentul Zero ar fi aparținut Securității.
Un prim motiv în acest sens este reprezentat de faptul că, în timpul Războiului Rece, serviciile americane au investit timp și bani pentru afla dacă fenomene considerate paranormale puteau avea utilitate militară sau informativă.
CIA precizează că cercetările privind fenomenul cunoscut drept „remote viewing” au început în 1972. Ulterior, programul a fost preluat de structuri militare și de DIA. A continuat să funcționeze timp de mai mulți ani sub diferite denumiri. În prezent, arhiva electronică a CIA conține numeroase documente declasificate despre programul STAR GATE, scrie Turism Istoric.
Tot în cartea lui Radu Cinamar, povestea Departamentului Zero ajunge și la presupusa descoperire din Munții Bucegi, în 2003, unde ar fi fost identificate instalații neobișnuite și structuri subterane, în cadrul unor operațiuni secrete.