Mihai Fifor, deputat PSD, consideră că reforma administrativ-teritorială trebuie să reducă diferențele de dezvoltare dintre regiuni și să întărească economia comunităților. Liderul PSD Arad spune că reforma nu trebuie să se limiteze la desființarea unor primării sau la reducerea cheltuielilor.
Acesta a atras atenția că, în ciuda creșterii economice din ultimele două decenii, România continuă să aibă diferențe mari între regiuni. Acestea se reflectă în accesul la educație, servicii medicale și locuri de muncă.
Totodată, deputatul social-democrat a adus în atenție date Eurostat pentru 2024, care arată diferențe mari între regiunile țării. București-Ilfov ajungea la 188% din media UE a PIB-ului pe locuitor, în timp ce Nord-Estul se situa la doar 48%. Vestul înregistra 78%, Nord-Vestul și Centrul câte 71%, iar Sud-Muntenia 55%.
„România decalajelor – reforma administrativă trebuie să fie, înainte de toate, o reformă a dezvoltării!
România a crescut economic în ultimele două decenii. A recuperat o parte importantă din decalajul care o despărțea de Europa occidentală, a atras investiții, a construit infrastructură și a dezvoltat centre economice puternice. Dar această dezvoltare nu s-a distribuit uniform. În interiorul țării persistă diferențe uriașe, care riscă să devină structurale.
Datele Eurostat sunt grăitoare. În 2024, regiunea București-Ilfov ajunsese la 188% din media europeană a PIB-ului pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, în timp ce Nord-Estul se situa la numai 48%. Regiunea Vest ajungea la 78%, Nord-Vestul și Centrul la 71%, iar Sud-Muntenia la 55%. În afara Bucureștiului, nicio regiune a României nu atingea nici măcar 80% din media europeană.
Dincolo de statistici, aceste decalaje se traduc în realități cotidiene. În timp ce unele comunități atrag investiții, creează locuri de muncă și își extind serviciile publice, altele pierd populație, îmbătrânesc și își văd diminuate resursele necesare dezvoltării”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.
Mihai Fifor a evidențiat și diferențele în accesul la servicii publice. În București-Ilfov, 70,5% dintre locuitori au o școală primară la cel mult 15 minute de mers pe jos, față de 30,7% în Nord-Est și doar 14,7% în mediul rural al regiunii.
În sănătate, peste 90% dintre spitalele, clinicile independente și medici erau concentrați în mediul urban în 2024. Totodată, în 2023, Vestul avea 4,7 medici de familie la 10.000 de locuitori, comparativ cu 2,2 în Nord-Est și Sud-Est. Deputatul PSD a spus că aceste diferențe influențează accesul la educație și servicii medicale, dar și calitatea vieții.
„Inegalitățile sunt la fel de evidente în accesul la servicii publice. Potrivit Comisiei Europene, în București-Ilfov, 70,5% din populație are acces la o școală primară în cel mult 15 minute de mers pe jos. În Nord-Est, proporția scade la 30,7%, iar în mediul rural al acestei regiuni, la numai 14,7% în rândul copiilor sub 15 ani.
În sănătate, potrivit OECD, peste 90% dintre spitalele și clinicile independente de specialitate, dar și dintre medici, erau concentrate în mediul urban în 2024. În 2023, regiunea Vest avea 4,7 medici de familie la 10.000 de locuitori, față de numai 2,2 în Nord-Est și Sud-Est.
Aceste cifre vorbesc despre șanse inegale la educație, despre accesul la îngrijire medicală și, în cele din urmă, despre calitatea vieții. Despre o Românie în care locul în care trăiești continuă să influențeze profund oportunitățile pe care le ai”, a mai scris Mihai Fifor.
Deputatul a mai precizat că multe administrații locale se confruntă cu bugete insuficiente, capacitate redusă de a implementa proiecte și dependență de fondurile de la centru. El a susținut că reforma trebuie să urmărească dezvoltarea unor comunități viabile economic, nu doar reducerea numărului de primării. Acesta a mai menționată faptul că reorganizarea trebuie să țină cont de populație, economie, infrastructură, accesul la servicii publice și identitatea locală.
„În multe localități, administrațiile au ajuns să gestioneze mai degrabă supraviețuirea instituțională decât dezvoltarea comunității. Bugetele proprii sunt insuficiente, capacitatea de a pregăti și implementa proiecte este limitată, iar dependența de transferurile de la bugetul central rămâne ridicată.
Aici trebuie căutată una dintre rațiunile fundamentale ale reformei administrativ-teritoriale.
Nu în simpla reducere a numărului de primării și nici în economiile rezultate din diminuarea aparatului administrativ. Acestea pot fi consecințe ale reorganizării, dar nu trebuie confundate cu obiectivul ei.
Adevărata miză este construirea unor comunități viabile economic, capabile să atragă investiții, să administreze eficient resursele și să ofere cetățenilor servicii publice de calitate.
O reformă serioasă trebuie să pornească de la înțelegerea realităților teritoriale. Populația și dinamica demografică, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea și calitatea serviciilor publice trebuie analizate împreună. Niciun indicator, luat separat, nu poate descrie complexitatea unei comunități.
O comună cu puțini locuitori nu este automat o comunitate fără viitor, după cum o localitate cu o populație numeroasă nu este, prin simplul efect al dimensiunii, una prosperă. Geografia, distanțele, infrastructura, specificul economic și identitatea locală contează. La fel de mult contează și vocea oamenilor, care trebuie ascultată printr-o consultare publică reală.
Reforma administrativă nu trebuie să îndepărteze statul de cetățean, ci să îl apropie. Nu trebuie să slăbească identitatea comunităților, ci să le ofere șanse mai bune de dezvoltare.
Și, mai ales, nu trebuie să producă doar o altă hartă administrativă a României, ci o altă capacitate de a construi viitorul.
Pentru că, în cele din urmă, succesul acestei reforme nu se va măsura în câte primării dispar, ci în câte comunități dobândesc resursele și capacitatea de a se dezvolta”, a mai notat Mihai Fifor.
Sursă foto: Mediafax Foto, Facebook