Germanii nu înțeleg resentimentul față de ei al țărilor aflate în criză. „Se înșală. Noi suntem cei care ajutăm”

Germanii reuniți miercuri seara la Berlin pentru a asista la meciul de fotbal al naționalei lor în cadrul Euro 2012 nu înțeleg resentimentul europenilor față de ei, afirmând că „plătesc pentru a-i scoate din criză și aceștia nu îi iubesc”, relatează AFP.

Rudolf Winkel, un laborant în vârstă de 58 de ani originar din Lörrach (sud-vest), care este în trecere prin capitala germană, nu înțelege de ce Germania, cel mai mare contributor la planurile de ajutor europene, este considerată „vinovată”.

Germania este acuzată că este inflexibilă în exigențele sale cu privire la austeritatea bugetară sau că tergiversează acceptarea creșterii ajutoarelor, agravând de facto criza, potrivit unora. În consecință, drapelul german și imaginea cancelarului Angela Merkel în uniformă nazistă au fost arse pe străzile din Atena.

În 1977, Bob Marley a observat o zonă întunecată pe degetul mare de la piciorul drept. Juca fotbal și a crezut că s-a lovit. Când, în cele din urmă, a fost examinată, diagnosticul a fost crunt. 4 ani mai târziu, a murit

16:37

FLASH NEWS Comitetul Militar al NATO, în vizită la Kiev. Ce au discutat cei 32 de reprezentanți cu comandantul armatei ucrainene

16:32

„Se înșală”, afirmă el. „Noi suntem cei care ajutăm”, adaugă soția sa, Monika. Cei doi nu ezită să compare această atitudine cu escrocheriile ale căror victime susțin că au fost de mai multe ori în timpul croazierelor pe Mediterana. „Este o problemă de mentalitate”.

Acest sentiment este împărtășit de mulți germani, chiar în rândul celor mai tineri veniți cu sutele de mii pentru a încuraja Germania în partida cu Olanda, în fața Porții Brandebourg.

„Este bine să scoți bani pentru a ajuta țările în criză dar să fii luat drept naiv, nu este prea plăcut”, afirmă Miriam Schikora, în vârstă de 24 de ani, studentă la construcții.

„Ei trebuie să îndeplinească partea cea mai mare a muncii, noi nu putem decât să îi susținem”, a adăugat ea.

La sfârșitul lui 2011, Germania, prima economie a zonei euro și primul contributor la planurile de ajutor europene, a virat în total 20 de miliarde de euro Greciei, Irlandei și Portugaliei. Acești bani îi vor fi restituiți cu dobândă, cu excepția cazului în care aceste state intră în faliment.

Berlinul participă cu 22 de miliarde de euro la fondurile proprii ale MES, fondul de ajutor permanent european, și furnizează garanții care influențează nivelul datoriei sale.

Totuși sunt rari cei care pun la îndoială o conducere care a inspirat mai multe acorduri încheiate la Bruxelles, între care faimoasa „regulă de aur” care impune disciplina bugetară.

„Europa are nevoie de un motor puternic care trebuie încredințat uneia sau mai multor țări”, apreciază Sebastian Weis, în vârstă de aproximativ 30 de ani și „salariat al unei companii mari”.

Ca majoritatea concetățenilor săi, el aprobă dogma austerității apărate de Merkel și de ministrul său de Finanțe Wolfgang Schäuble, care cere aproape zilnic ca statele în criză să „își facă temele”.

„Este ca o bancă ce acordă un credit, ea vrea ceva înapoi”, afirmă el.

„Germanii ar face mai bine să se ocupe de problemele lor, în loc să se implice pentru alte țări”, apreciază un pensionar originar din Berlinul de Est, care susține că are „o pensie frumușică” dar vrea să rămână anonim.

„Aceste miliarde ar trebui investite în creșe, școli, drumuri. Toate aceste bogății vin totuși de la contribuabilii germani”, afirmă el.

Imaginea Germaniei poate fi degradată în unele țări străine, dar germanii chestionați nu văd de ce nu și-ar mai petrece acolo vacanțele.

„Nu suntem amenințați”, asigură Monika Winkel. „Germanii aduc bani, suntem adeseori mai bine primiți decât turiștii de alte naționalități”, adaugă Lars Mecking, în vârstă de 31 de ani, consilier la o agenție pentru forțele de muncă originar din Dorsten (vest).

Guvernul este însă destul de îngrijorat, lansând la sfârșitul lui februarie un plan de comunicare pentru a lupta împotriva reapariției „vechilor prejudecăți” ale unei țări „superputernice” în Europa.