FT: Extremismul amenință să pună stăpânire pe Grecia

Violențele zilnice din Grecia și intrarea în Parlament a numeroși extremiști după alegerile de duminică demonstrează pericolul care planează asupra democrației elene, afirmă un profesor grec într-un articol publicat de Financial Times și intitulat „Înapoi în anii ’30: ciocanul, secera și svastica”.

În pofida victoriei strânse obținute de un partid de centru la alegerile de duminică, aproape în fiecare zi izbucnesc violențe extremiste la Atena sau în alte zone ale țării: neonaziști împotriva imigrației, anarhiști și militanți de stânga. Situația din Grecia amintește de Republica de la Weimar: violență (și banalizarea ei), ură, furie, polarizare, teamă, disperare și resemnare, susține Aristides Hatzis, profesor asociat de drept și economie la Universitatea din Atena, deținătorul blogului GreekCrisis.net, potrivit paginii electronice a Financiale Times.

Rezultatele electorale demonstrează pericolul în care este pusă democrația greacă. Partidul de centru-dreapta Noua Democrație a câștigat alegerile, dar Parlamentul, pentru prima dată în istoria Greciei, va fi plin de extremiști. În afară de neonaziști și partidul comunist stalinist, mai este și Syriza, formațiune al cărei lider este un admirator al lui Mao Zedong, Fidel Castro și Hugo Chavez. În plus, cei trei protagoniști ai unui incident violent transmis în direct la televiziune săptămâna trecută au fost, de asemenea, aleși în Parlament.

CONTROVERSĂ MAE de la Chișinău îl convoacă pe ambasadorul Rusiei, după ce trei drone au încălcat spațiul aerian aș țării într-o singură zi. Unde s-au prăbușit și ce daune au provocat

12:30

FLASH NEWS UE respinge cererea Ucrainei de finanțare suplimentară și îi cere implementarea reformelor promise: „Avem senzația că udăm deșertul”

12:20

De la câștigarea independenței, la sfârșitul anilor ’20, Grecia a fost apropiată de Occident și în special de Marea Britanie, care a protejat-o până când a fost înlocuită de Statele Unite la sfârșitul anilor ’40. Grecia a fost întotdeauna de partea câștigătoare în războaiele care au urmat, iar creșterea sa economică din perioada 1929-1980 a fost răsplătită cu intraea în UE în 1981, explică profesorul Hatzis.

Sistemul politic grec de după 1981 a fost însă marcat de populism, nepotism, centralizare și corupție. De aceea grecii le-au pedepsit în cele din urmă pe cele două mari partide (Noua Democrație și Pasok), pentru că au plonjat Grecia într-o criză economică îngrozitoare cu datorii și deficite uriașe și au transformat-o într-un stat ineficient, nepregătit pentru reformă și subjugat de interese speciale, continuă el.

Populația greacă este dezamăgită, săracă, exasperată și foarte înspăimântată. Pare să alunece în aceeași capcană, recompensând demagogia, oportunismul politic și ignoranța arogantă. Reacția sa imediată a fost să voteze partide ca Syriza, naționaliști de dreapta și populiști ca Grecii Independenți și Zori de Aur. Aceste partide au devenit motoare pentru nemulțumirea populară, strângând 41 la sută din voturi.

„Grecia se află doar la un pas de revolte civile și colaps total. Nu merită acest lucru. Europa are puterea de a ne împinge în prăpastie dar are și abilitatea de a ne trage înapoi de pe marginea prăpastiei și de a ne salva. Aceasta nu este doar o decizie economică; este în mare parte o decizie politică. O greșeală fatală va urmări Europa pentru totdeauna”, conchide profesorul grec.