Iranul transformă condamnarea la moarte a lui Salman Rushdie într-un joc video educativ

Scriitorul Salman Rushdie, împotriva căruia ayatollahul iranian Khomeini a emis o „fatwa” (condamnare la moarte), în 1989, a devenit subiectul unui joc video, creat cu scopul de a populariza în rândul tinerilor iranieni mesajul despre „păcatul” scriitorului britanic.

„The Stressful Life of Salman Rushdie and Implementation of his Verdict” este titlul unui joc video creat de Asociația Islamică a Studenților, o organizație finanțată de guvernul de la Teheran, care a anunțat săptămâna trecută că a finalizat fazele inițiale ale procesului de producție a jocului, informează site-ul publicației The Guardian.

Informația despre conceperea acestui joc video a fost făcută publică pe 26 iunie, la Teheran, unde a avut loc cea de-a doua ediție a Târgului Internațional pentru Jocuri pe Computer, găzduită de Iran. „Organizatorii au considerat acest eveniment ca o oportunitate de a promova cultura iraniană, valorile și identitatea islamică și ca o modalitate de a prezenta produsele iraniene pe piața internațională a creatorilor de jocuri video”, se afirmă într-un comunicat postat pe site-ul postului public ce emite în limba engleză Press TV.

În urmă cu trei ani, Asociația Islamică a Studenților și Fundația Națională pentru Jocuri Video din Iran i-au invitat pe studenții iranieni să trimită scenarii pentru acest joc, iar cele mai bune trei dintre toate scenariile primite au fost înmânate creatorilor jocului. Însă crearea propriu-zisă a jocului „The Stressful Life of Salman Rushdie and Implementation of his Verdict” a fost amânată.

Directorul acestei asociații studențești, Ahmat Khalili, a declarat pentru agenția de presă Fars că producerea jocului se află în curs, în ciuda unor dificultăți tehnice inițiale: „De obicei nu avem probleme atunci când vine vorba de idei (pentru jocuri video), dar atunci când trebuie să începem să le producem, înregistrăm anumite întârzieri”, a spus el.

Deocamdată se cunosc puține detalii despre noul joc video, însă titlul său sugerează faptul că utilizatorii trebuie să implementeze sentința ayatollahului Khomeini și să îl ucidă pe Salman Rushdie.

Autoritățile iraniene s-au plâns în ultimii ani că „inamicii” le-au atacat țara în timpul unui „război software și cultural”, folosind posturi ilegale de televiziune prin satelit, romane occidentale, filme hollywoodiene și jocuri video. Coafurile și creațiile vestimentare occidentale au fost și ele condamnate și acuzate că fac parte din această „invazie culturală”.

Iranul a încercat să atace această „occidentalizare” a țării printr-o prezență mai consistentă în cyberspace. Mohammad-Taqi Fakhrian, un reprezentant al asociației studențești citate, spune că producerea de jocuri video reprezintă doar una dintre metodele folosite de autorități pentru a combate „războiul cultural” împotriva Iranului. „Am simțit că trebuie să găsim o soluție pentru a face cunoscută în rândul celei de-a treia și a patra generații de tineri iranieni (de la înființarea Republicii Islamice Iran, n.r.) fatwa emisă împotriva lui Salman Rushdie, dar și importanța ei”, a declarat el pentru agenția de presă Mehr.

În iunie, presa locală a alocat un spațiu important pentru a promova evenimentele ocazionate de lansarea primului joc video creat cu ajutorul armatei iraniene, „Battle in the Gulf of Aden”, care vorbește despre „prezența grandioasă a marinei iraniene în apele internaționale și luptele cu pirații duse de trupele de comando navale”.

În iulie 2007, Iranul a lansat „Special Mission 85”, un joc video ai cărui protagoniști sunt două personaje fictive, savanții în fizica nucleară Saeed Kousha și soția sa, care sunt răpiți de forțele americane atunci când călătoresc în Irak, cu ocazia unui pelerinaj în orașul Karbala.

În realitate, cinci tentative de asasinat au avut loc în ultimii doi ani în Iran, soldate cu moartea a patru experți în domeniul nuclear și rănirea celui de-al cincilea.

Programul nuclear iranian a fost afectat recent de virusul informatic Stuxnet, conceput pentru a sabota diverse dispozitive din industria atomică iraniană și să întârzie programul național de îmbogățire a uraniului. Se crede că acest virus a avut drept țintă un sistem de control folosit în uzinele nucleare iraniene în iulie 2010.

Printre celelalte jocuri video lansate de curând de regimul de la Teheran se află și „The Age of Heroes”, inspirat de „Shahnameh”, un poem epic din secolul al X-lea scris de poetul persan Ferdowsi. Mult mai controversat este recent lansatul joc în care apare rapperul iranian Shanin Najafi, împotriva căruia clericii au emis o fatwa asemănătoare celei contra lui Rushdie, numindu-l pe cântăreț „trădător” pentru faptul că a lansat o piesă despre un personaj religios din credința musulmană.

Salman Rushdie s-a născut în Bombay (Mumbai), iar la vârsta de 13 ani a plecat în Anglia, unde a studiat la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire, s-a mutat la Karachi, în Pakistan. După o slujbă de scurtă perioadă în televiziune, el s-a întors în Marea Britanie și a început să își construiască o carieră de scriitor profesionist. A debutat în 1975, cu „Grimus” (Polirom, 1998), dar romanul care l-a impus în lumea literară a fost „Copiii din miez de noapte” (1981, Polirom 2005, 2007 – distins cu premiul Booker, în 1981, și Booker of Bookers, în 1993).

Scriitorul a trăit ascuns și sub protecția poliției britanice în anii ’90, după ce ayatollahul Khomeini l-a condamnat la moarte, în Iran, pentru publicarea „Versetelor satanice”, o carte considerată o insultă la adresa culturii islamice.

El apare ocazional la televiziune în calitate de invitat al unor talk show-uri și a fost consultant în echipa de producție a emisiunii „Real Time with Bill Maher” produsă și difuzată de HBO. Salman Rushdie a fost și gazda unui episod al emisiunii „Charlie Rose” difuzată de postul PBS în 2006.

Salman Rushdie a primit titlul de Cavaler al Imperiului Britanic în iunie 2007. Evenimentul a stârnit reacții violente din partea lumii islamice, reactualizând resentimentele pricinuite de publicarea „Versetelor satanice”. De asemenea, scriitorul deține titlul de Comandor al Ordinului Artelor și Literelor, cea mai înaltă distincție culturală franceză.