EDU.RO. REZULTATE BACALAUREAT 2012. Cum cred românii că ar putea fi rezolvată problema liceelor cu rată de promovare 0. STUDIU

După afișarea REZULTATELOR la examenul de BACALAUREAT 2012 pe site-ul EDU.RO, care au indicat o rată de promovare de 43% la nivel național, IRES a realizat un sondaj pe tema acestui examen și a rezultatelor înregistrate în 2012.

Astfel, 36% dintre cei intervievați consideră că liceele unde s-a înregistrat o rată de promovare 0, ar trebui desființate, față de 24% care indicau această soluție în urmă cu un an, când rezultatele la examenul de Bacalaureat au fost la fel de proaste, potrivit studiului citat.

Această măsură este susținută în special de persoanele cu studii elementare (41,4%) și locuitorii din mediul rural (39,2%).

Cine sunt vinovații?

MARIUS TUCĂ SHOW ⁠Valentin Stan explică exact cum a ajuns în politică „onestul” coaliției PNL-USR-UDMR, Siegfried Mureșan, băgat de milă în Parlamentul European de către PSD

06:30

Miliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro

06:00

Aproape jumătate dintre cei care au participat la sondaj (44,2%) consideră că vinovații pentru rezultatele slabe sunt chiar elevii, 17% dau vina pe sistemul educațional, 13,3% pe profesori, 7,1% pe ministrul Educației, 5,8% pe părinți.

În condițiile în care doar 4 din 10 elevi care au susținut examenul au promovat, 82% dintre cei intervievați sunt de părere că profesorii care au avut elevi cu rezultate bune ar trebui premiați. Anul trecut, numai 74% dintre respondenți credeau acest lucru.

Pe de altă parte, 51% dintre cei chestionați cred că inspectoratele județene și direcțiunile școlilor cu rezultate proaste la examenul de bacalaureat ar trebui sancționate, față de 43% anul trecut.

Notele reflectă realitatea

Numărul celor care cred faptul că notele obținute de elevi anul acesta corespund realității a crescut (83%) față de cei care au răspuns aceleași întrebări în urmă cu un an (72%).
De asemenea, numărul celor care sunt de părere că la examenul de bacalaureat s-ar fi fraudat în mare sau foarte mare măsură scade (de la 22% la 14%) și crește cel al persoanelor care sunt de părere că s-ar fi fraudat în foarte mică măsură (de la 31% la 46%).

Starea actuală a învățământului
Circa 37% dintre cei care au răspuns sunt de părere că starea actuală a învățământului românesc este bună sau foarte bună, față de 30% în 2011.

„Femeile tind să fie convinse de faptul că starea învățământului este bună în proporție ușor mai ridicată decât bărbații, la fel persoanele din mediul rural comparativ cu cele din mediul urban; de asemenea, cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții evaluează starea învățământului românesc ca fiind proastă sau foarte proastă în proporție mai ridicată. Cei mai sceptici din acest punct de vedere sunt locuitorii din Sudul țării (31 la sută), în timp ce moldovenii sunt cei mai optimiști (43 la sută)”, se arată în studiu.

Camerele de supraveghere, o măsură bună

Aproape unul din doi respondenți (47%) consideră că utilizarea camerelor video de supraveghere este o măsură foarte bună, față de numai 35%, anul trecut.

Anul acesta, la fel ca și în 2011, majoritatea respondenților tind să afirme că rezultatele obținute la bacalaureat îi vor responsabiliza pe elevii care vor susține acest examen în anii viitori.

De asemenea, nu există modificări în ceea ce privește nivelul percepției implicării părinților în ceea ce privește pregătirea copiilor lor. Astfel, 92% dintre respondenți susțin că este necesară mai multă implicare din partea părinților.

La fel ca în 2011, și în acest an, trei din patru români consideră că introducerea sistemului de co-plată a educației pentru familiile înstărite și acordarea de cupoane gratuite și burse sociale pentru familiile care au un venit mai mic sau situații sociale precare ar fi o soluție bună pentru România.

Studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a fost realizat luni, pe un eșantion de 1.303 persoane de 18 ani și peste, eroarea maximă tolerată fiind de ± 2,8 la sută.