NICOLAE POPA, audiat la Parchetul instanței supreme în DOSARUL FNI. În același dosar, Sorin Ovidiu Vîntu este cercetat pentru spălare de bani și instigare la delapidare

Fostul director al societății Gelsor va da declarații în fața procurorilor Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, el fiind adus la Parchetul instanței supreme în jurul orei 10.00.

Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensații. Decizia a rămas definitivă în 2009.

Popa a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011 și încarcerat.

Fostul director al societății Gelsor a depus în 24 mai 2011, la Tribunalul București, o cerere de rejudecare a dosarului privind prăbușirea FNI. În 22 septembrie 2011, instanța a respins ca inadmisibilă cererea lui Nicolae Popa. Soluția a fost contestată de Popa la Curtea de Apel București, cererea fiind respinsă în decembrie 2011. În 3 februarie 2012, Nicolae Popa a contestat decizia cu recurs la instanța supremă, cererea fiind respinsă definitiv la sfârșitul aceleiași luni.

EXCLUSIV Ce se întâmplă, în închisoare, cu autorii masacrului de la Urziceni. Criminalii se așteaptă la ce este mai rău

05:00

CONTROVERSĂ Primarul PNL din Cernavodă organizează un „festival” cu lumini și kilowați „fără număr” în plină criză energetică.Edilul tocmai a ieșit din închisoare

00:47

În august 2011, prin ordonanță emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost infirmate soluțiile de neurmărire date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Bănca de Investiții și Dezvoltare (BID), dar și în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiași cauze, într-o abordare unitară.

În mai 2012, procurorii Parchetului instanței supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții, fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.

Cercetările efectuate au stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 de lei proveniți din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane de lei proveniți din infracțiunea de înșelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbușirii FNI.

„Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracțiunea de delapidare săvârșită în dauna Fondului Național de Investiții, pentru care autorul a și fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârșirea infracțiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală și să nu execute pedeapsa, precum și de a tăinui sumele de bani obținute”, arată procurorii.

Ulterior săvârșirii faptelor menționate, Vîntu ar fi dobândit și ar fi deținut, direct sau prin persoane fizice și juridice pe care le controla, sume de bani și alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae și din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna FNI, cunoscându-le proveniența.

Vîntu ar fi efectuat mai multe operațiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracțiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.

Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acționat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost inițiatorul întregii operațiuni și principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Național de Investiții. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăților în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziționarea de bunuri imobile.