Guvernul s-a angajat față de FMI să limiteze cofinanțarea proiectelor din fonduri UE. Cheltuielile cu salariile din sectorul public, menținute la 6,7% din PIB

Guvernul s-a angajat să limiteze în a doua parte a anului cheltuielile pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri UE, din cauza întreruperii rambursărilor, și să nu utilizeze în acest scop banii din privatizări sau sumele necheltuite de la PNDI, potrivit scrisorii de intenție convenite cu FMI.

„Cheltuielile cu salariile din sectorul public se vor menține în acest an la 6,7% din PIB. În urma întreruperii rambursării fondurilor UE către mai multe programe, cheltuielile de capital, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare europeană, trebuie să încetinească pentru a se încadra în anvelopa bugetară”, se spune în documentul obținut de agenția Mediafax.

Totodată, Guvernul a promis că nu va utiliza banii de la fondul de privatizare pentru plăți către proiecte cu finanțare europeană, iar orice fonduri necheltuite aferente Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) vor fi economisite.

ACTUALITATE 1 Octombrie, calendarul zilei: André Rieu împlinește 77 de ani, Zach Galifianakis 57. Catrinel Menghia face 41 de ani

07:15

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

„Nu vom efectua co-finanțarea proiectelor cu fonduri UE cu bani din fondul de privatizare, iar orice sume necheltuite de la PNDI vor fi economisite”, se arată în scrisoarea transmisă Fondului Monetar Internațional.
Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului, într-o opinie publicată miercuri privind rectificarea bugetară și evoluția macroeconomică din primul semestru, să limiteze cheltuielile din resurse proprii pentru proiectele cu finanțare de la UE, în contextul blocării rambursărilor, și să controleze strict cheltuielile autorităților locale pentru a nu periclita atingerea țintelor de deficit bugetar din acest an.

Ținta de deficit bugetar în acest an este de 2,2% din PIB pe metodologie cash, respectiv maxim 3% din PIB pe metodologie ESA95.

În bugetul pe 2012 erau prevăzute venituri aferente absorbției fondurilor UE nerambursabile de 12,53 miliarde lei și cheltuieli de 11,64 miliarde lei, iar în rectificarea bugetară sunt prevăzute venituri de 10,67 miliarde lei și cheltuieli de 10,86 miliarde lei, rezultând un deficit de 200 milioane de lei.

La mijlocul anului, România achitase la bugetul UE 824,8 milioane euro, dintr-un program anual de 1,42 miliarde euro. Suma plătită reprezintă mai mult decât absobția fondurilor structurale și de coeziune.

Dintr-un program anual de 3,78 miliarde euro privind absobția de fonduri structurale și de coeziune, România a absorbit în primele șase luni circa 713 milioane euro, respectiv puțin peste 18% din total.

Datele Consiliului Fiscal relevă o performanță mult mai bună pe alte segmente. În cazul fondurilor pentru dezvoltare rurală și pescuit, sumele atrase în primele șase luni au totalizat 665 milioane euro, reprezentând 45,2% din programul pe 2012, de 1,46 miliarde euro. O situație mult peste estimări s-a înregistrat la Fondul European pentru Garantare Agricolă, unde încasările au însumat 910,7 milioane euro, cu 63% mai mult decât programul pe întregul an.