Asociațiile magistraților CONDAMNĂ folosirea statutului judecătorilor și procurorilor în campanie: „Se răsfrâng asupra actului de justiție”

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Asociația Procurorilor din România (APR) şi Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR) condamnă ferm tentativa de modificare iresponsabilă şi lipsită de loialitate constituțională a condiţiilor de pensionare ale magistraților, această iniţiativă legislativă reflectând pe deplin folosirea repetată şi arbitrară a statutului magistraţilor în campania electorală.

Potrivit modificărilor legislative din 2023, vârsta de pensionare a magistraţilor este de 60 de ani, fiind stabilită o creştere eşalonată a vârstei până la această limită.

FLASH NEWS Udrea publică poze cu Ilie Bolojan pe care acesta le-ar vrea uitate și-i reamintește că fost cândva partener cu PSD chiar dacă acum încearcă să ascundă asta

23:03

FLASH NEWS Vucic a anunțat că va demisiona din funcția de președinte după convocarea alegerilor pentru Parlamentul Serbiei

23:02

Magistrații susțin că „importanța respectării unor standarde care să asigure independența justiției, inclusiv independența materială a judecătorilor, a determinat constituirea la nivelul Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ-AEM) a Grupului de lucru privind salariile și pensiile din sistemele judiciare europene, al cărui președinte ales este președinta AMR.”

„Aceste disfuncții se răsfrâng asupra actului de justiție al cărui beneficiar este cetățeanul”

Reamintim că ultima modificare adusă Legii 303/2022 cu privire la condiţiile de pensionare a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea 282/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 20.10.2023, ca urmare a unei verificări de neconstituţionalitate.

Prin Decizia nr. 467 din 2.08.2023, Curtea Constituţională a declarat neconstituțională soluţia legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent.

„Lipsa de predictibilitate a statutului judecătorilor și procurorilor a condus, în perioada anterioară adoptării Legii 282/2023, la un val de pensionări în sistem, iar reluarea temei pensiilor de serviciu după numai 1 an și jumătate este de natură să anihileze eforturile constante de ocupare a locurilor vacante din sistemul judiciar, folosirea statutului ca monedă de negociere în campania electorală reflectând, totodată, lipsa de respect şi loialitate constituţională a politicului faţă de rolul puterii judecătoreşti.

Similaritatea dintre proiectul de lege declarat neconstituţional prin Decizia CCR nr. 467 din 2.08.2023 şi proiectul de faţă nu face decât să sublinieze această abordare neloială, fiind de neînţeles reiterarea unor propuneri care au făcut obiectul filtrului de neconstituţionalitate şi au fost declarate ca neconstituţionale. Propunerea din spaţiul public privind pretinsa etapizare exclude, în esenţă, posibilitatea pensionării pentru colegi care au o vechime considerabilă exclusiv în magistratură, caracterul gradual fiind, practic, doar clamat.

Aşa-numitele „reforme” agresive, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, nu fac decât să submineze constant statutul magistraţilor şi să conducă la plecări masive din sistem şi la o creştere a dezinteresului faţă de profesie din partea absolvenţilor de drept sau a tinerilor profesionişti. Toate aceste realități sunt de natură să producă disfuncții în organizarea activității instanțelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane – agravată prin reluarea, anuală, a discuțiilor privind statutului judecătorilor și procurorilor, în ultimii 7 ani –, în condițiile creșterii volumului de activitate al multor instanțe și parchete. Iar aceste disfuncții se râsfrâng asupra actului de justiție al cărui beneficiar este cetățeanul”, punctează asociațiile magistraților.

„Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativă să nu afecteze drepturile magistraților aflați în funcție”

Magristrații susțin că „pentru a asigura calitatea sistemului judiciar, funcțiile judiciare trebuie să fie atractive pentru persoanele calificate și, prin urmare, trebuie oferite suficiente salarii, condiții de muncă și pensii pentru a se asigura că cei mai buni candidați nu sunt pierduți spre sectorul privat.”

„O reducere a remunerației și a pensiilor sau deteriorarea condițiilor de muncă ale judecătorilor ar putea afecta negativ calitatea și independența sistemului judiciar și, prin urmare, trebuie evitată (Raportul Comisiei de studii nr. 1 din cadrul Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) – „Amenințări la adresa independenței sistemului judiciar și a calității justiției: volumul de muncă, resursele bugetare și alte amenințări”, votat în cadrul Reuniunii anuale a IAJ-UIM din 2017).

Consolidarea, previzibilitatea și stabilitatea statutului judecătorilor și procurorilor se numără printre direcțiile de acţiune asumate de noul Consiliu Superior al Magistraturii, în acord cu care este imperativ ca: „modificările legislative în materie să nu conducă la crearea unei discriminări negative pentru magistrații în funcţie, de natură a afecta previzibilitatea și stabilitatea statutului acestora.

Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativă să nu afecteze drepturile magistraților aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat, corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.

Această cerință minimală, absolut necesară păstrării stabilității sistemului judiciar, a fost votată în adunările generale ale tuturor instanțelor de judecată, prealabil adoptării Legii 282/2023, instanţele adoptând unanim Hotărârea nr. 5 din data de 31 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie din Justiţie, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului „să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut”, au conchis magistrații.

CITIȚI ȘI:

Trei asociații ale magistraților din România, despre proiectele de modificări la legile Justiției: ”Propuneri ce constituie un regres inacceptabil” (SURSE)