Sistemul de alertare seismică dezvoltat de INFP poate transmite avertizări cu aproximativ 25 de secunde înainte ca undele unui cutremur să lovească Bucureștiul. Sistemul oferă un timp pentru oprirea gazelor și a proceselor industriale. Directorul INFP, Constantin Ionescu, a explicat că acest interval permite securizarea rețelelor care pot pune în pericol populația și permite coordonarea eficientă a echipelor de intervenție. Tehnologia românească este la nivelul standardelor internaționale, fiind operațională încă din anul 2013.
„Am dezvoltat un sistem de alertare care poate transmite avertizări cu aproximativ 25 de secunde înainte ca unda seismică să ajungă în Bucureşti. În acest interval pot fi blocate anumite infrastructuri critice care pot afecta populaţia, precum reţelele de gaze, sau pot fi puse în aşteptare procese industriale în care lucrează mai multe persoane, astfel încât personalul să fie protejat.
De asemenea, sistemul permite dirijarea echipelor de intervenţie către zonele afectate şi estimarea numărului de clădiri care ar putea fi avariate într-o anumită localitate.”
Spre deosebire de alte state, unde timpul de avertizare variază de la câteva secunde în Japonia până la peste un minut în Mexic, dispozitivele din România sunt calibrate pentru specificul local.
„În Japonia, avertizarea poate fi transmisă cu una-două secunde înainte, iar în Mexic cu aproximativ 70 de secunde. Sistemul din România este operaţional din 2013 şi este utilizat în special pentru protejarea infrastructurilor critice, contribuind astfel la reducerea impactului asupra populaţiei în cazul unui cutremur puternic.”, a mai precizat acesta.
Cercetătorii subliniază că, în prezent, știința nu poate prezice momentul exact al unui seism cu ore sau zile înainte, scopul tehnologiei fiind limitarea daunelor. Eforturile se concentrează pe studierea propagării undelor pentru a îmbunătăți rezistența clădirilor.
„Toată lumea se uită către noi ca să prezicem cutremurele sau ca să spunem când va veni următorul cutremur, lucru care nu se poate realiza în acest moment. Prin activitatea de cercetare pe care o desfăşurăm la Institut şi prin studiul propagării undelor seismice din hipocentru către suprafaţa pământului încercăm să dezvoltăm instrumente care să reducă efectele cutremurelor asupra populaţiei şi construcţiilor, astfel încât impactul să fie cât mai mic.”
De asemenea, măsurătorile INFP contribuie direct la actualizarea normativelor în construcții, care sunt considerate solide dacă sunt puse în practică corect.
„Tot ceea ce facem la institut, inclusiv măsurătorile realizate prin reţeaua de staţii seismice, contribuie la îmbunătăţirea standardelor în construcţii. Standardele existente sunt solide, iar dacă sunt respectate, construcţiile şi infrastructura industrială ar trebui să reziste.” a mai spus directorul general al INFP.
Conștientizarea riscului și educația timpurie sunt factori esențiali pentru ca oamenii să știe cum să reacționeze calm și să identifice locurile sigure de adăpostire. Institutul desfășoară programe educaționale constante, în special pentru elevi.
„În acest sens, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă are un rol important, iar institutul desfăşoară activităţi de informare şi educaţie, în special pentru elevi, în cadrul programelor Şcoala Altfel şi al altor activităţi educaţionale.”, a mai completat directorul.
Mesajul a fost reiterat în cadrul evenimentului „ReExpoziția” organizat de PAID, o inițiativă culturală care folosește fotografia pentru a educa publicul despre responsabilitatea protecției locuințelor. Vernisajul a avut loc pe 4 martie, marcând 49 de ani de la tragicul cutremur din 1977, scrie digi24.
Recomandarea autorului: Au trecut 49 de ani de la seismul care a zguduit din temelii Capitala României. Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui cutremur ca în 1977: „Am avea cel puțin 6.000 de morți”