Bisericile fortificate din Transilvania, în agonie. Presa italiană atrage atenția asupra unui patrimoniu unic al României

Construite la sfârșitul Evului Mediu de comunitățile germane din România, ca refugiu pentru o populație care, încă de atunci, era nevoită, din cauza statutului de minoritate, să se apere, bisericile fortificate se află într-o stare gravă de degradare.

Situația s-a agravat după ce, în perioada lui Nicolae Ceaușescu, sașii au emigrat aproape în totalitate. Iar acum, într-una dintre cele mai sărace țări ale Uniunii Europene, nu există suficiente fonduri pentru a le readuce la viață, notează repubblica.it.

Construite la sfârșitul Evului Mediu pentru a servi drept refugiu în cazul unor atacuri, bisericile fortificate săsești din Transilvania reprezintă, alături de mănăstirile cu fațadele exterioare pictate din Bucovina, una dintre particularitățile unice ale României centrale și de est. Din păcate, acestea riscă serios să se prăbușească, în ciuda eforturilor depuse pentru conservarea și revitalizarea lor.

FLASH NEWS Stegarul Dac, la plajă cu brățara de monitorizare la picior. De ce l-a oprit Poliția

15:33

ȘTIINȚĂ Descoperirea care ar putea revoluționa industria farmaceutică. Oamenii de știință sunt uimiți de rezultatele noului studiu

15:32

Un episod recent a demonstrat cu brutalitate această situație. Într-o noapte din luna iunie, unul dintre zidurile exterioare ale istoricei biserici fortificate din satul Moșna s-a prăbușit. De atunci, Mariana Rempler, ultima femeie din comunitatea săsească a satului, trăiește cu teama că biserica – care atrage aproximativ 4.000 de vizitatori anual – ar putea pierde și unul dintre turnurile sale.

”Am simțit o durere imensă. A fost ca și cum m-aș fi prăbușit și eu odată cu acel zid”, a declarat femeia în vârstă de 74 de ani pentru agenția de presă France Presse, rememorând momentul cu lacrimi în ochi chiar în interiorul bisericii în care a fost botezată și s-a căsătorit.

Peste 160 de biserici fortificate, ridicate de sași

Biserica din Moșna face parte din cele peste 160 de biserici fortificate din Transilvania, construite de minoritatea germană pentru ca localnicii să se poată adăposti în spatele zidurilor, într-o perioadă în care regiunea era un teritoriu de graniță disputat.

Procesul natural de îmbătrânire a construcțiilor s-a accelerat brusc în perioada comunistă. Pe măsură ce sașii părăseau România, în principal pentru a scăpa de regimul lui Nicolae Ceaușescu, numeroase biserici fortificate din regiune au început să se degradeze din cauza lipsei oamenilor care să le îngrijească și a resurselor financiare necesare restaurării.

Bisericile fortificate sunt incluse în catalogul monumentelor istorice, însă acest statut nu le-a ferit de abandon și degradare într-o țară care rămâne una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană.

”Un nou concept pentru a supraviețui”

Chiar și biserici precum cea din Moșna, care au beneficiat de lucrări de restaurare după căderea comunismului, în 1989, continuă să fie în pericol, întrucât este dificil să fie găsite fondurile necesare pentru consolidarea lor.

Dacă înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial în Transilvania trăiau aproximativ 300.000 de sași, în prezent au mai rămas în jur de 10.000.

Potrivit lui Cristian Cismaru, responsabil al Fundației Biserici Fortificate, jumătate dintre toate bisericile fortificate – aproximativ 80 de clădiri, inclusiv cea din Moșna – au beneficiat de lucrări de restaurare în ultimii 35 de ani sau urmează să intre în restaurare în următorii cinci ani.

Fundația colaborează cu Biserica Evanghelică din România pentru conservarea acestor monumente istorice, cu ajutorul granturilor și donațiilor. Aproximativ 85% dintre fonduri provin din partea Uniunii Europene.

”Nu cred că vom reuși să ne ocupăm de cealaltă jumătate a patrimoniului nostru pe parcursul vieții noastre. Va reveni generațiilor viitoare”, spune Cismaru.

Acesta le explică participanților că o treime din prețul biletului de intrare, de 30 de euro, va fi direcționată către un proiect de dezvoltare locală.

”Rolul nostru, al celor care trăim în Transilvania – indiferent de naționalitate, etnie sau religie – este să continuăm să avem grijă de aceste monumente. Vrem să dăm o nouă viață acestor biserici fortificate”, afirmă el.

Una dintre soluțiile propuse pentru supraviețuirea acestor clădiri este transformarea lor în spații culturale.  În ultimele săptămâni, aceste biserici fortificate au găzduit zeci de evenimente în cadrul celui mai mare festival anual din România dedicat promovării și valorificării patrimoniului săsesc (n.r. Festivalul Săptămâna Haferland). Potrivit organizatorilor, ediția din acest an a atras aproape 10.000 de vizitatori, un record.

După prăbușirea zidului, și mai mulți turiști vin să viziteze biserica de la Moșna

La Moșna, primarul Dumitru Nuțu observă că, după prăbușirea zidului, și mai mulți turiști vin să viziteze biserica, principala atracție a satului.

”Îi văd de la fereastra primăriei: toți fac fotografii zidului deteriorat”, spune edilul.

Sute de cărămizi împrăștiate, acoperite cu o folie de plastic, s-au strâns la baza turnului aflat în pericol. Acesta fusese sprijinit cu grinzi de lemn încă din 2017.

Mariana Rempler fotografiază aproape zilnic turnul, însă scopul său este de a documenta fisurile vizibile și de a atrage atenția asupra necesității unei intervenții rapide.

”Mă tem că, în decurs de o lună sau două, acest turn nu va mai fi în picioare”, spune femeia, temându-se că, după prăbușirea zidului care îl susținea, structura ar putea ceda.

Totul se petrece cu speranța că prăbușirea zidului va reprezenta un semnal de alarmă decisiv și va determina autoritățile și organizațiile implicate să găsească rapid o soluție pentru salvarea bisericii.