BNS: „23% din salariații din sectorul privat din România, plătiți cu salariul minim” / Tranziția necesară către salariul „adecvat” de trai

Doar 2 din 10 salariați din România au salarii peste salariul mediu brut pe țară, rata de sărăcie în muncă este una din cele mai ridicate din Europa, la fel ca și inegalitatea veniturilor obținute din muncă, avertizează reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS).

În 20 de județe care cumulează peste 24% din salariații din România, câștigul salarial mediu brut se situează sub 60% din câștigul salarial mediu brut din București. 26% din salariații din România își au locul de muncă în București.

„Salariul minim nu permite un nivel de trai adecvat, este mai degrabă unul de subzistență, ca urmare este normal ca pasul următor pentru o economie sănătoasă să fie documentarea și introducerea salariului adecvat de trai (SAT)

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „În zona noastră geografică, cu RUȘII în coastă, avem nevoie de americani”

01:07

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Ucraina va fi OBLIGATĂ să accepte toate condițiile inacceptabile”

00:59

• Întrucât salariile minime nu permit întotdeauna un trai decent, multe companii multinaționale private s-au angajat, ca la nivelul tuturor operațiunilor lor globale (jurisdicții fiscale diferite, facilități de producție, lanțuri de producție, etc) să plătească salarii mai mari decât cele minime legale, în esență, salarii adecvate de trai.
• În lipsa unui standard a ceea ce înseamnă nivel adecvat de trai, acest angajament rămâne unul strict declarativ.

Introducerea SAT ar determina un efect pozitiv semnificativ la nivelul creșterii economice, dar și la nivelul veniturilor colectate de stat”, precizează reprezentanții BNS.

SAT global ar contribui cu o creștere efectivă de 4,33% a PIB-ului global

Potrivit estimărilor World Economic Forum, o generalizare la nivel global a salariului de trai adecvat ar contribui cu o creștere a Produsului Intern Brut Global cu 4,6 mii de miliarde anual. Raportat la PIB-ul global al anului 2023 – potrivit datelor Băncii Mondiale de 106,17 mii de miliarde de dolari, SAT global ar contribui cu o creștere efectivă de 4,33% a PIB-ului global.

„Pe baza acestui procent am realizat o primă estimare a ceea ce ar însemna pentru economia României generalizarea SAT. PIB-ul anului 2023, conform statisticilor Băncii Mondiale s-a situat în România la nivelul de 350,77 miliarde dolari.

Prin urmare, potrivit estimării la nivel global dar localizată pentru România, o generalizare a SAT ar putea aduce o creștere de PIB de 15,18 miliarde de dolari, care raportată la ponderea veniturilor totale în PIB (32,6% în 2024), ar însemna venituri bugetare suplimentare anuale de 4,95 miliarde dolari, respectiv aproximativ 1,4% din PIB.

• În realitate, contribuția în cazul României ar putea fi mai mare, întrucât țările mai puțin dezvoltate (non-OECD) tind să aibă salariile minime mult mai mici decât un nivel de referință SAT, iar ponderea salariaților cu venituri mici în masa salarială (prin urmare și raportul de sărăcie în muncă) este semnificativ mai mare decât în cazul statelor dezvoltate.
• În termeni simpli, SAT urmărește să ofere salariaților din fiecare economie un standard decent de viață și un câștig suficient pentru a își permite nevoi de bază precum (i)alimentația și (ii) o locuință.

Mai mult decât atât, potrivit OIM, nivelul SAT ar trebui să permită, atât salariaților cât și familiilor lor, ca pe lângă alimentație și locuință, să contribuie la acoperirea și a altor nevoi primare, precum (iii) îngrijirea sănătății, (iv) educație (incluzând și cheltuieli culturale), (v) transport, (vi) îmbrăcăminte. Prin SAT, aceste nevoi ar trebui să poată fi acoperite prin remunerația pentru un program de lucru normal (fără să includă plățile pentru orele suplimentare)”, mai menționează reprezentanții BNS în comunicatul de presă.

„Inegalitățile salariale trebuie să se reducă”

Sintetic, continuă reprezentanții BNS, deosebirile dintre salariul minim brut pe economie și SAT, le subliniem în următorul tabel:

Estimarea a ceea ce reprezintă un  nivel minim și totodată decent al standardului de viață într-o anumită economie, poate avea legitimitate doar dacă este determinat în acord cu partenerii sociali (și cu alte părți interesate relevante, companii, salariați, etc).

• În privința dialogului social, OIM subliniază că reprezentanții angajaților (sindicatele) și angajatorilor (companiile) trebuie să fie consultate și implicate de la început și până la final în stabilirea metodologiilor, astfel încât metodologiile să poată fi asumate la nivel național.
• Principial, OIM a ajuns la concluzia că în cazul în care sindicatele nu sunt implicate în stabilirea metodologiei și aceasta este lăsată la discreția companiilor, în mod real nu există dialog social real și nici asumare la nivel național.

România este încă foarte departe de media Uniunii Europene în cazul celor mai mulți indicatori sociali monitorizați. În ultimii 10 ani creșterea economică nu a reușit decât în foarte mică măsură să reducă inegalitățile economice și sociale, acestea continuă să prolifereze iar statul se dovedește incapabil ca prin transferuri sociale să-și protejeze cetățenii aflați în nevoie.

Remunerarea salariaților ca % din PIB continuă să fie în România cu peste 10 puncte procentuale mai redusă decât media UE, din 2016 până în prezent România nu a reușit să reducă diferența față de media UE, în 9 ani nu am schimbat nimic în modul de distribuire a valorii adăugate.

Inegalitățile salariale trebuie să se reducă, iar introducerea conceputului de salariu adecvat de trai ar reprezenta un prim pas important pentru a repara măcar parțial inechitățile și inegalitățile din piața muncii din România”, încheie reprezentanții BNS.

Citește și:

BITCOIN a pierdut peste 5% din valoarea de piață după un ordin executiv semnat de Trump. Planul SUA pentru piața cripto

Eurostat: INFLAȚIA în zona euro în februarie 2025, în scădere ușoară

EUROSTAT pune pe masă cifre importante despre lefurile europenilor. Cine sunt și unde lucrează angajații români cu cele mai mici SALARII din UE

Banca Centrală Europeană anunță pierderi RECORD pe 2024

Eurostat: SCĂDEREA producției industriale din zona euro și Uniunea Europeană în decembrie, PESTE așteptările economiștilor

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele