Bugetul Apărării pentru 2025: 2,5% din PIB și investiții majore în înzestrare. Trump a cerut Aliaților cel puțin 5% pentru apărare

România alocă 2,5% din Produsul Intern Brut pentru apărare în 2025, conform proiectului de buget publicat joi noapte. Fondurile sunt destinate derulării programelor de înzestrare militară, inclusiv achizițiilor din cadrul mecanismului Foreign Military Financing oferit de SUA.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) este autorizat să încheie contracte multianuale pentru mentenanță, reparații și servicii esențiale, în limita bugetului aprobat la capitolul „Bunuri și servicii”. În același timp, creditele de angajament aprobate pentru apărare în 2025 vor reprezenta cel puțin 5,6% din PIB, ceea ce indică o planificare a cheltuielilor pe termen lung.

În bugetul MApN este inclusă și suma de 2,06 miliarde lei, reprezentând fonduri externe nerambursabile destinate programului de apărare aeriană „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) 2028”. Aceste fonduri sunt alocate prin Legea nr. 222/2017 și vizează consolidarea capacităților de apărare aeriană cu baze la sol.

CONTROVERSĂ De ce l-a numit Zelenski șef de cabinet pe Kyrylo Budanov? „Ambițiile politice ale fostului șef al spionajului ar putea reprezenta o amenințare pentru actualul lider al Ucrainei”

13:09

FLASH NEWS PSD anunță că îl susține „fără rezerve” pe ministrul Justiției iar atacurile la adresa lui sunt „josnice”: „S-a întâmplat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele nu vor fi de natură politică”. Ce spune PSD de jurnalista Emilia Șercan

12:50

Proiectul de buget prevede și dotarea Institutului Cantacuzino, aflat în subordinea MApN. Deși nu sunt oferite detalii despre valoarea investițiilor, acest demers sugerează continuarea eforturilor de modernizare a infrastructurii de cercetare și producție farmaceutică militară, potrivit G4Media.ro.

Ministerul Apărării va putea introduce în buget credite de angajament și bugetare aferente mecanismului Foreign Military Financing (FMF), prin care Guvernul SUA sprijină achizițiile de echipamente militare. Acest program oferă României acces la tehnologii de ultimă generație, consolidând parteneriatul strategic dintre București și Washington.

România, sub 1% din PIB pentru Armată în 2024

Reamintim că Ministerul Apărării a cheltuit anul trecut aproximativ 13 miliarde de lei pentru înzestrarea Armatei, procentul reprezentând doar 20% din bugetul alocat Apărării, adică sub 1% din PIB, deși țara noastră și-a asumat cheltuirea a cel puțin 2,5% din PIB pentru înzestrarea Armatei. În același timp, peste 20 de miliarde de lei au fost cheltuite cu personalul.

Produsul intern brut al României estimat în 2024 este de 340-350 de miliarde de euro. Suma de 2,6 miliarde de euro cheltuită pe înzestrarea Armatei reprezintă astfel un procent efectiv de circa 0,74% din PIB.

România a cheltuit sub 2% din PIB pentru Apărare și în 2023, mai arată datele NATO.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut statelor aliate majorarea bugetelor de apărare la 5% din PIB. Astfel, inclusiv SUA ar trebui să aloce încă 500 de miliarde de dolari.

Mark Rutte: „Securitatea nu este gratuită”

Cei 32 de aliați în cadrul NATO s-au angajat să atingă obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, dar până în prezent, doar 24 de membri NATO ating pragul.

Mark Rutte a declarat deja că 2% nu va fi suficient pentru a asigura securitatea alianței peste cinci ani.

„Ca să fiu sincer, 2% nu este nici pe departe suficient pentru a rămâne în siguranță în anii următori. Ca parlamentari, știți bine că securitatea nu este gratuită”, le-a spus Rutte deputaților europeni la Bruxelles.

Șeful alianței militare a evitat să se refere la ținta de 5% pe care președintele-ales al SUA, Donald Trump, a solicitat-o în mod repetat, dar a subliniat că, pe baza cerințelor de capabilități care rezultă din procesul intern de planificare al NATO, noua țintă va trebui să fie de peste 3%.

În decembrie, Rutte a făcut apel la cetățenii UE și canadieni să facă sacrificii, cum ar fi reduceri ale pensiilor, bugetelor sănătății și sistemelor de securitate, pentru a crește cheltuielile pentru apărare și a asigura securitatea pe termen lung în Europa.