Câte simțuri au oamenii? Răspunsul este surprinzător

Experiențele în corpurile noastre și în lumea din jurul nostru nu se limitează doar la cele cinci simțuri clasice: văzul (ochi), auz (urechi), mirosul (nas), gustul (limbă) și pipăitul/tactilul (piele). Profesorul Sir Colin Blakemore, neurolog de renume mondial a scris că oamenii ar putea avea până la 33 de simțuri.

Judecând după cercetările din ultimii ani, acest lucru nu pare deloc o exagerare. Care este cea mai recentă dezvoltare dincolo de văz, atingere, miros, auz și gust?

Simțul „neurobiotic”

În luna iulie, un studiu condus de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Duke a concluzionat că există un nou simț care conectează microorganismele din intestin cu creierul, numit „simțul neurobiotic”.

MODĂ Cel mai tânăr manechin de la Paris Fashion Week este o argeşeancă de 8 ani. A prezentat haine pentru creatoarea Clara Rotescu

18:00

FLASH NEWS Siegfried Mureșan anunță că Republica Moldova a primit încă 157 de milioane de euro din partea Comisiei Europene

17:56

„Am fost curioși să vedem dacă organismul poate detecta tiparele microbiene în timp real și nu doar ca un răspuns imun sau inflamator, ci ca un răspuns neuronal care ghidează comportamentul în timp real”, a declarat Diego Bohórquez, co-autor al studiului, într-un comunicat citat de magyarhirlap.hu.

Această curiozitate i-a condus pe Bohórquez și colegii săi la flagelină, o proteină care se găsește în mod normal în flageli – structurile asemănătoare cozii, care se mișcă și se mișcă, pe care unele bacterii le folosesc pentru mișcare.

Astfel de bacterii care trăiesc în intestin eliberează flagelină atunci când alimentele se află în apropiere, iar studiul a descoperit că proteina eliberată este detectată de celule senzoriale intestinale specializate, numite neuropode, prin intermediul unui receptor numit TLR5.

Autorii sugerează că aceste neuropode trimit un semnal de suprimare a apetitului către creier; atunci când șoarecilor cu deficit de TLR5 li s-au administrat doze mici de flagelină și alimente pe stomacul gol, aceștia nu s-au oprit din mâncat și au luat în greutate. Aceasta înseamnă că semnalizarea nu mai funcționa.

„Există o modalitate de a folosi microbii, poate subconștient, pentru a lua decizii mai bune în ceea ce privește mâncarea noastră?”, a întrebat, într-o altă declarație, co-autoarea studiului, M. Maya Kaelberer.

Atingere de la distanță

Anul acesta, cercetătorii au descoperit și că, pe lângă dragostea noastră pentru plajă, avem ceva în comun cu păsările de țărm: un simț numit atingere distanță.

Păsările precum țânțarii și ploierii au receptori în cioc care pot detecta vibrații minuscule în nisip pe măsură ce se mișcă prin el, permițându-le să detecteze prada ascunsă sub el. Noi nu avem ciocuri, dar avem mâini – și asta pare să fie suficient pentru a face aceeași treabă.

Autorii spun că acesta este primul studiu care examinează aplicarea la om a atingerii de la distanță. Voluntarii și-au mișcat degetele în nisip pentru a încerca să simtă un obiect ascuns – un cub – înainte de a face contact fizic direct cu acesta.

Sursa foto: Shutterstock / caracter ilustrativ

S-a dovedit că voluntarii nu numai că au reușit să recunoască cubul, dar au făcut-o cu o precizie surprinzătoare – 70,7% de la o distanță de 6,9 ​​centimetri (2,7 inci).

Aceasta este o precizie cu peste 30% mai mare decât roboții antrenați de echipă pentru aceeași sarcină, dar asta nu înseamnă că cercetarea asupra roboților nu a fost utilă. Combinarea cunoștințelor dobândite din cele două experimente ar putea fi utilizată într-o varietate de moduri interesante, spun autorii.

„Descoperirea deschide posibilități pentru proiectarea de dispozitive și tehnologii asistive care extind percepția tactilă umană”, a declarat autorul studiului, Zhengqi Chen, într-un comunicat.

O nouă abordare

Este foarte bine că aceste noi simțuri au fost descoperite, dar Blakemore spune că defectul cercetării simțurilor istorice a fost că acestea au fost examinate separat.

„Studiul simțurilor în mod izolat este înșelător. Experiențele cotidiene, cum ar fi vizionarea unui film sau consumul unei mese, necesită acțiunea combinată a diferitelor simțuri”, a scris el.

Blakemore dă exemplul experienței gustului, care se bazează nu numai pe percepția gustului, ci și pe miros, văz, atingere și auz.

„Aceste efecte arată că interacțiunile multisenzoriale sunt regula și nu excepția. Natura multisenzorială a percepției poate fi înțeleasă doar prin munca în colaborare a filosofilor și neurocercetătorilor cognitivi, care reevaluează modul în care simțurile funcționează împreună”, a continuat Blakemore, potrivit The Conversation.