Fiica fostului președinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu, a revenit în atenția publicului după ce procurorii DIICOT au dezvăluit că este unul dintre notarii care au întocmit documentația aferentă operațiunilor de vânzare în cazul Nordis. Potrivit documentelor din dosar consultate de Gândul, ea ar fi legalizat o serie de tranzacții, „având reprezentarea foarte clară a faptului că acordă sprijin unei asociații bine organizate constituită în scopul săvârșirii de infracțiuni”.
Gruparea din Dosarul Nordis este acuzată că a produs clienților și statului o pagubă de aproape 200 de milioane de euro. Sute de persoane fizice sau juridice au plătit pentru apartamente pe care nu le-au primit, în timp ce statul a decontat TVA pe baza unor documente contabile pretins false ale firmelor din grupul Nordis. În plus, companiile respective nu ar fi achitat corect dările către stat.
Ioana Băsescu, Anastase George-Gabriel și Andreea Cosma (deputat în perioada 2016-2020 -), în calitatea lor de notari, ar fi legalizat unele dintre documentele folosite de grupare pentru a înșela o parte dintre clienți.
„O a treia categorie de persoane este cea care doar a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având reprezentarea foarte clară a faptului că acordă sprijin unei asociații bine organizate constituită în scopul săvârșirii de infracțiuni. În această categorie se regăsesc notarii publici Anastase George-Gabriel, Băsescu Ioana și Cosma Andreea -care au întocmit documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare, etc”, se arată în documentul întocmit de procurorii DIICOT consultat de Gândul.
În acest caz, spun surse judiciare, cele două sunt cercetate în legătură cu încheierea unor proceduri juridice de vânzare-cumpărare ale unor apartamente construite de Nordis.
Atât Ioana Băsescu, cât și ceilalți notari menționați în dosar, ar fi trebuit să se asigure că întreaga procedură este legală, nu doar să bifeze încheierea unor documente sau să acționeze în favoarea unei părți sau a alteia.
Conform Camerei Notarilor Publici București (CNPB), rolul notarilor este să ceară și să acorde lămuriri asupra detaliilor actelor, astfel încât să se asigure că părțile au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor. De asemenea, un notar public poate să refuze să îndeplinească orice procedură dacă un înscris are un conținut care contravine legii sau bunelor moravuri. Între atribuțiile notarilor se numără și autentificarea înscrisurilor.
Potrivit documentelor consultate de Gândul, Ioana Băsescu ar fi întocmit și autentificat mai multe documente în cazul Nordis, în condițiile în care acestea nu îndeplineau condițiile cerute de lege.
„Pentru corpul cu nr. cadastral (…) este întocmit actul de apartamentare nr. XX din 02.03.2023 de către notar Iona Băsescu, având la bază procesele-verbale de recepție XXX(stadiu execuție 80%) și nr. XXX (stadiu execuție 97%).
Apartamentarea este nelegală întrucât construcția este recepționată și înscrisă în cartea funciară pe stadii de execuție, nefiind finalizată”, se menționează în documentație DIICOT.
De asemenea, procurorii rețin că „în ceea ce privește corpurile 1-3 din proiectul Mamaia, unde foarte multe imobile au fost vândute deja proprietarilor, nu este clar cum s-a putut proceda la autorizarea recompartimentării și la punerea în practică a acesteia fără acordul proprietarilor. Probele administrate în cauză relevă faptul că scopul real al acestor așa-zise operațiuni de recompartimentare a fost reprezentat de schimbarea numerotării și denumirii apartamentelor astfel încât acestea să fie înstrăinate după bunul plac altor persoane fizice sau juridice, chiar dacă ele constituiau obiectul unor promisiuni de vânzare-cumpărare. Cu alte cuvinte, prin aceste operațiuni, un apartament care avea o denumire generică (RIMINI) și un indicativ (D24) devine un apartament cu denumirea și indicativul schimbate, deși fizic, conform planurilor de arhitectură, el rămâne în aceeași poziție”.
Rațiunea unei astfel de operațiuni, mai arată procurorii, este reprezentată de evitarea unei posibile răspunderi juridice, în situația în care clientul semnatar al promisiunii de vânzare-cumpărare va constata că unitatea locativă pentru care a achitat avansul a fost înstrăinată către alte persoane.
„Spre exemplificare, clienții B.I. și B.S. persoane vătămate în cauză, au apelat la un expert cadastrist, în cadrul unui litigiu civil cu grupul Nordis, și au reușit printr-o expertiză să stabilească faptul că apartamentul contractat prin promisiunea de vânzare-cumpărare a fost de fapt înstrăinat către alt client, MULTI ACTIVE FINANCE S.R.L. fiind renumerotat din apartament ”Mallorca NR. 207” în ”apartamentul 43”. Foarte important de precizat este că atât promisiunea de vânzare-cumpărare a soților Baboi și actele adiționale ulterioare cât și contractul de vânzare-cumpărare a imobilului către persoană juridică menționată sunt încheiate la același notar, Băsescu Ioana”, notează procurorii.
Situația nu este singulară, se mai arată în documentul citat, „mai multe persoane vătămate audiate în prezenta cauză reclamând faptul că, efectuând investigații personale, au constatat că imobilul contractat a fost vândut de două sau mai multe ori sau către alte persoane fizice ori juridice. Strict juridic, nu se poate vorbi de o vânzare multiplă întrucât promisiunea de vânzare-cumpărare nu este un act translativ de proprietate, însă acest mod de operare din partea grupării relevă demersurile frauduloase, activități subsumate infracțiunii de înșelăciune, mai ales în condițiile în care clienții au achitat avansuri de 90-95 % sau integral prețul unităților locative”.
Procurorii mai exemplifică o situație „pe același tipar”, anume „vânzarea unui număr de 110 apartamente și 3 spații comerciale către Nordis Property Services în data de 10.11 2022 pentru suma de 35 570 475, 22 lei, act autentificat notarial la notarul public Băsescu Ioana (pentru care nu există dovada plății, tranzacția realizându-se în baza unei declarații a administratorului Poștoacă Gheorghe Emanuel conform căreia prețul s-a achitat integral) pentru ca, în data de 15 martie 2023 să intervină convenție de rezoluțiunea parțială (pentru 3 spatii comerciale și 100 de apartamente) motivată de imposibilitatea de plată a prețului, deși la vânzare s-a atestat faptul că prețul a fost achitat”.
De asemenea, mai mulți martori în dosar, cât și persoanele vătămate au detaliat cum au decurs propriile interacțiuni cu Ioana Băsescu.
”În toamna anului 2023, am aflat de la M.A., la insistențele mele de a semna, tot promițându-mi că mâine semnăm, că este o mică problemă, în sensul că apartamentul meu a ajuns în proprietatea unei alte persoane, aspect constatat și de mine ulterior, acesta fusese scos din patrimoniul NORDIS MANAGEMENT printr-un contract în opinia mea fictiv, către NORDIS PROPERTY SERVICES SRL, contract semnat la biroul notarului IOANA BĂSESCU. În legătura cu acest contract M.A.mi-a comunicat verbal că au recurs la această soluție pentru a nu putea fi executați de creditorii cu titluri executorii.
Astfel, apartamentul meu din Mamaia, care inițial avea nr. XX, s-a transformat, după compartimentare, în apartamentul nr. XX, apartament care a fost înstrăinat prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la notar IOANA BĂSESCU sub nr. XX. în context, doresc să precizez că, la cabinetul aceluiași notar, anterior, pentru același apartament am semnat un act adițional la promisiunea inițial, astfel că, consider că, notarul trebuia să aibă cunoștință cu privire la faptul că, același apartament a fost vândut către un nou cumpărător.” (declarație martor M.I.)
”De asemenea, am mai identificat o problemă în ceea ce privește regimul de înălțime, în sensul că autorizație era emisă pentru P+9, apartamentul nostru fiind la P+10, primind răspunsuri evazive de genul că se va rezolva, notarul Ioana Băsescu fiind cea care a precizat că dacă dorim să semnăm o putem face, dacă nu, nu.” (declarație persoană vătămată G.L.)
”Precizez că, am fost convins să semnez de notarul public Ioana Băsescu, personal întrebând-o dacă e în regulă să semneze notarul o promisiune pentru un imobil aflat la un etaj pentru care nu exista autorizație de construire la momentul semnării, răspunsul fiind că pot să cumpăr sau să nu cumpăr, luând decizia să cumpăr.” (Declarație persoană vătămată G.I.)
În urma acestor probe, procurorii o acuza pe Ioana Băsescu de „săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat. în varianta sprijinirii, constând în aceea că, în cursul anului 2023, în calitate de notar public, a sprijinit grupul infracțional inițiat și constituit de Ciorbă Vladimir Răzvan, Poștoacă Gheorghe Emanuel și Mihai Alexandru, la care au aderat și alte persoane, care a funcționat până în luna ianuarie 2025”.
Traian Băsescu susține că fiica sa, Ioana Băsescu, a fost filată și a avut microfoane, inclusiv sub pat.
„Mi-au distrus fratele, nepotul, ginerele, dar în discuția cu procurorii a fost „vreau să-l văd pe Băsescu că cere custodia nepotului”. Adică, tată și mamă băgați în pușcării. Ioana n-a avut niciodată bonă la copil. Copilul ăsta n-a crescut decât în brațele ei.
Dacă Răducu nepoțelul o oră n-o vede pe maică-sa plânge. Era copilul umflat de plâns după ore în care n-o văzuse pe maică-sa. Așa l-a găsit acasă. Probabil domnului procuror i-a făcut plăcere. Mie cu provocatori, cu falsuri, cu un înscenări mi-a distrus aproape toată familia.”, a declarat Traian Băsescu.
Fostul președinte Traian Băsescu susține că fiica sa a fost filată și că aproape întreaga lui familie a ar fi avut de suferit din cauza unor interese ascunse.
„Cum i-a fost fiicei mele că i-au băgat microfoane sub pat, în casă, vă dau cuvântul meu. Fiica mea a fost la un pas să dea afară o doamnă care o ajuta la curățenie. Venea de două ori pe săptămână. A găsit ușa deschisă și femeia se jura că n-a lăsat ușa descuiată. Și mi-am dat seama ce odioasă supraveghere a avut un om. De ce? Că era comandă? Toată familia Băsescu trebuie făcută. Când am citit mandatul de supraveghere a fiicei mele, m-am îngrozit.”, a adăugat Traian Băsescu.
Procurorii o acuzau pe Ioana Băsescu de instigare la delapidare și instigare la două fapte de spălare a banilor în contextul campaniei electorale din 2009 a tatălui său, fostul președinte Traian Băsescu (2004-2014).
Procurorii susțineau că banii pentru campania electorală proveneau din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală. Ioana Băsescu a fost condamnată, în primă instanță, la 5 ani de închisoare cu executare, iar fosta ministră a Dezvoltării, Elena Udrea, la 8 ani de închisoare.
Ulterior, în 2023, Ioana Băsescu și Elena Udrea au scăpat de acuzații după ce Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că a intervenit prescripția.
11 persoane au fost reținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) în Dosarul Nordis. Alte două persoane sunt sub control judiciar.
Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
„În urma perchezițiilor efectuate au fost identificate și ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute), precum și alte mijloace de probă”, transmite DIICOT.
Citește și: