Comisia Europeană impune României să recupereze ajutorul de stat acordat Blue Air. Președinte AAAS: „Așteptăm să primim decizia oficială”

Executivul comunitar a decis că România trebuie să recupereze de la Blue Air ajutorul de stat oferit, de 33,84 milioane de euro, care este considerat incompatibil, din moment ce planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene. Între timp, compania a intrat în portofoliul statului, care a executat de la finalul lui 2022 scrisoarea de garanție, după ce operatorul aerian nu și-a respectat obligațiile în baza schemei de ajutor.

Ca urmare a deciziei Comisiei Europene, statul român trebuie să recupereze această sumă reprezentând echivalentul a 163,8 milioane de lei.

„Comisia Europeană a concluzionat că planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, aşadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat. România trebuie să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei)”, informează CE.

FLASH NEWS Alertă de dronă în Lituania: Un avion de vânătoare NATO a fost ridicat de la sol. S-a dovedit că era un stol de păsări

18:47

MESAJ Bolojan le mulțumește pompierilor, de ziua lor: „Sunt oamenii pe care te poți baza mereu”

18:24

Blue Air a intrat, pe 8 decembrie 2022, în portofoliul statului, acționarii au devenit Ministerul Finanțelor Publice, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

Compania românească Blue Air a intrat în insolvență, după ce Tribunalul București a aprobat procedura, în 22 martie. Instanța a constatat că procedura concordatului a eșuat.

Prima reacție a statului

Contactat de Gândul, președintele AAAS, Daniel Geantă, a declarat că a văzut informarea Executivului comunitar și așteaptă o înștiințare oficială înainte de transmite un punct de vedere cu privire la decizie.

„Așteptăm să primim decizia oficială și, când o să o avem, ca să vedem cu exactitate la ce se referă, vom transmite un punct de vedere. În funcție de ce scrie în decizie, vedem fiecare – noi și ANAF – ce avem de făcut”, a declarat președintele AAAS, pentru Gândul.

Odată intrată în portofoliu său, AAAS a preluat pachetul majoritar de acțiuni ale companiei, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie se recupereze garanțiile depuse de operatorul aerian. În ceea ce privește recuperarea ajutorului de stat, aceasta nu putea fi demarată fără o decizie de la nivelul Comisiei, cea care l-a aprobat, în contextul dificultăților provocate operatorului din cauza restricțiilor din pandemie.

„Ministerul de Finanțe are competența de a emite o decizie de recuperare și va fi declanșată procedura de executare silită”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Ce a transmis Comisia

Potrivit informării de vineri de la Bruxelles, în aprilie 2023, Comisia a iniţiat o investigaţie detaliată pentru a evalua dacă un plan de restructurare a companiei aeriene Blue Air şi măsurile de ajutor implementate în sprijinul planului respectau normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (Orientările privind salvarea şi restructurarea).

Blue Air se confrunta cu dificultăţi financiare din 2019. În august 2020, Comisia a aprobat două măsuri în favoarea companiei aeriene: (i) o garanţie publică de aproximativ 28 de milioane euro (aproximativ 137 de milioane lei) pentru a acoperi daunele cauzate direct de pandemia de coronavirus şi (ii) o garanţie publică de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parţial nevoile de lichidităţi ale Blue Air în următoarele şase luni.

România a fost de acord ca, în cazul în care garanţia publică aferentă împrumutului pentru salvare nu va înceta după şase luni de la prima plată a ajutorului care a avut loc în octombrie 2020, să comunice Comisiei fie un plan de lichidare, fie un plan cuprinzător de restructurare a Blue Air. În aprilie 2021, România a comunicat un plan de restructurare care a fost apoi actualizat de mai multe ori. În noiembrie 2022, statul român a rambursat împrumutul şi a preluat o participaţie de 75% în societatea Blue Air, după ce compania aeriană şi-a suspendat activitatea în septembrie 2022.

În urma investigaţiei sale aprofundate iniţiate în aprilie 2023, Comisia a concluzionat că planul de restructurare a Blue Air nu era fezabil, coerent şi suficient de amplu pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene într-un termen rezonabil şi fără să denatureze în mod nejustificat concurenţa pe piaţa unică. Această concluzie a fost coroborată de incapacitatea Blue Air de a-şi menţine activitatea şi de cererea sa, din martie 2023, de deschidere a procedurii de insolvenţă. Planul de restructurare nu a fost actualizat nici în urma încetării activităţii, nici a iniţierii investigaţiei aprofundate.

Măsurile care sprijină un plan de restructurare inadecvat şi nerealist, care nu este susţinut de finanţări suficiente de pe piaţă din partea investitorilor după perioada de salvare, sunt ilegale conform normelor UE privind ajutoarele de stat. România trebuie să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei), plus dobânda aferentă.

Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiţii stricte, întreprinderile aflate în dificultate. Mai precis, se poate acorda ajutor pentru o perioadă de până la şase luni (ajutor pentru salvare). După această perioadă, fie ajutorul trebuie să fie rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare care să fie evaluat în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără niciun alt sprijin din partea statului, că întreprinderea contribuie într-o măsură suficientă la costurile de restructurare şi că denaturările concurenţei generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale sau comportamentale.

Normele UE privind ajutoarele de stat impun recuperarea ajutoarelor de stat incompatibile, pentru a elimina denaturarea concurenţei cauzată de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea întreprinderii în cauză, ci pur şi simplu restabilirea egalităţii de tratament cu alte întreprinderi.

Versiunea neconfidenţială a deciziei, cu numărul de caz SA.62829, va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurenţa, după ce se vor soluţiona eventualele probleme legate de confidenţialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conţine lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet şi în Jurnalul Oficial.

Cum a ajuns Blue Air în picaj

Statul este principalul acționar al companiei după ce, date fiind pagubele înregistrate de operatorul aerian low-cost în starea de urgență din pandemie, autoritățile au intervenit și au acordat un ajutor de stat substanțial, de peste 61 de milioane de euro. Abia după ce compania nu și-a mai respectat obligațiile, iar statul a executat scrisoarea de garanție, devenind, din decembrie 2022, acționarul majoritar, cu 75%, responsabilii au descoperit amploarea operațiunilor care au dus compania în colaps.

Compania Blue Air a strâns restanțe fiscale de zeci de milioane de lei, pe lângă cele 336 de milioane de lei ce reprezintă obligații de plată ce au rezultat după de a primit ajutor din partea statului și ANAF a pus poprire pe șase avioane ale operatorului low-cost. Suma pe care statul a garantat-o pentru Blue Air este de 300.775.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 61 de milioane de euro.

Unul dintre momentele dificile pentru Blue Air a fost în septembrie 2022, când Administrația Fondului pentru Mediu a luat decizia de poprire a conturilor operatorului de zbor, iar acesta a anunțat apoi sistarea tuturor zborurilor programate să decoleze de pe aeroporturile din România, din cauza unor datorii de peste 28 de milioane de lei, reprezentând valoarea a peste 54.000 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente emisiilor de dioxid de carbon generate în anul 2021.

Peste 54.000 de români au fost afectați de decizia Blue Air, conform detaliilor date de companie, după anularea tuturor zborurilor.

Pe 17 noiembrie 2022, statul a anunțat că execută scrisoarea de garanție, pentru neplata datoriilor, și că devine acționar majoritar la Blue Air.

La acel moment, capitalul societății era deținut de Airline Invest S.A., cu 76,182%, Teodor Cristian Rada, cu 23,809% și Mihai Călin Rada, cu 0,009%.

Din 8 decembrie 2022, ziua preluării în portofoliul statului, acționarii au devenit Ministerul Finanțelor Publice, prin AAAS, cu 75% din acțiuni, alături de Teodor Cristian Rada, cu 23,8%, și Airline Invest S.A., cu 1,9%.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum s-au ”sifonat” banii din Blue Air? Raportul-bombă pe care GÂNDUL îl dezvăluie în premieră (Ep. 1)

EXCLUSIV | Continuăm dezvăluirile despre devalizarea Blue Air. ”Schema” prin care acționarii au căpușat compania (Ep. 2)

EXCLUSIV | Șeful AAAS confirmă că raportul-bombă privind Blue Air a plecat spre instituțiile abilitate. Geantă: „Suntem datori să facem lucrul acesta”

EXCLUSIV | Teodor Cristian Rada, despre raportul-bombă privind situația dezastruoasă în care a ajuns Blue Air