Constantin și Elena, sărbătoare mare pentru creștini. Tradiții și obiceiuri

Constantin și Elena, sărbătoare mare pentru creștini. În fiecare an, pe data de 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. 

Numele Constantin își are originile din grecescul ”Konstantinos” și latinescul ”Constantinus”, acestea fiind derivate din cuvântul latin ”constans” care înseamnă ”constant, statornic, stabil”.

Originea numelui Elena una greacă, numele fiind asociat razelor soarelui. Motivul pentru care există această asociere este faptul că numele Elena derivă de la numele Helen, care semnifică, în primul rând, lumină, dar și frumusețe.

În mitologia greacă, cuvântul ”helene” semnifică torță, foc, flacără, iar ”selene” înseamnă lună. Iată, este ilustrată din nou această legătură cu o sursă de lumină, chiar dacă este vorba de una artificială, dar și cu cea naturală, provenită de la lună și nu numai de la soare.

Sfinții Constantin și Elena au schimbat istoria creştinismului

În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.

Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare, a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene. Sfintei Elena îi sunt atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi.

Constantin și Elena – tradiții și obiceiuri

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi. Până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

În calendarul popular, este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

Pentru a alunga duhurile rele, femeile afumă cu tămâie și stropesc cu aghiazmă colțurile și încăperile caselor. Țăranii vor decide cine le va fi baci la oi, precum și cine le va păzi în timpul pășunatului. În plus, pentru a feri animalele de rele cât timp vor sta la stână, ei aprind un foc mare, stau în jurul lui și pun oile să treacă prin el.

În această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. În caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

O altă tradiţie importantă este ca oamenii să se ferească să aprindă focul. Se zice că cine arde azi o creangă își arde norocul pentru tot restul anului.