Criza apei. Ministra Diana Buzoianu se spală pe mâini și dă vina pe „neglijențe locale” pentru dezastrul din Prahova și Dâmbovița

Diana Buzoianu, ministru Mediului, a prezentat filmul complet al opririi alimentării cu apă în Prahova și Dâmbovița. Aceasta faptul că întreruperea nu a fost o decizie a Ministerului, ci consecința neglijențelor și a lipsei de intervenție a operatorului ESZ Prahova.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, condus de Diana Buzoianu, a prezentat deci public „filmul complet” al evenimentelor care au dus la întreruperea alimentării cu apă în județele Prahova și Dâmbovița, pe fondul unor acuzații politice și informații eronate care s-au vehiculat în spațiul public. Ea subliniază că decizia de oprire a apei nu a aparținut Ministerului, ci a rezultat din incapacitatea operatorului local ESZ Prahova ca să furnizeze apă potabilă conform normelor sanitare, în condițiile unei situații tehnice cunoscute și semnalate din timp.

Conform documentelor făcute publice de Minister, în 17 iunie 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița a informat Apele Române că există o obturație în amonte la golirea de fund GF2, care a apărut după desprinderea batardoului submers.

FLASH NEWS Oana Gheorghiu spune povestea Electrocentrale Craiova: „De la oportunitate la dezastru”/”Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite”

17:58

RĂZBOI Cât a costat SUA războiul cu Iranul. Pentagonul, presat în Congres să explice explozia cheltuielilor

17:48

O inspecție subacvatică realizată cu o zi mai târziu a confirmat avaria și disfuncționalități la sistemul de acționare al vanelor. Cu ambele goliri de fund nefuncționale, situația a fost considerată gravă, așa că Administrația Națională „Apele Române” a convocat urgent Comisia UCC, responsabilă cu evaluarea siguranței construcțiilor hidrotehnice.

Comisia UCC a analizat incidentul pe 24 iunie, iar prin raportul din 2 iulie a s-a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu, cu prioritate, pentru a se menține continuitatea alimentării cu apă a populației.

Documentația a ajuns apoi la CONSIB, comisia națională responsabilă de siguranța barajelor, ce a avizat procedura tehnică: nivelul trebuia redus până la cota 620 mdMN. La 25 iulie, CONSIB a aprobat programul de coborâre, cu condiția unei monitorizări stricte.

O nouă inspecție subacvatică, în luna octombrie, a confirmat că sedimentele au blocat total zona, fiind necesară o coborâre suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru a se executa lucrări în siguranță.

Apoi, CONSIB a format o echipă mixtă de experți ANAR, MMAP, Hidroelectrica și autorități locale. Potrivit regulamentului amenajării, coborârea până la 603 mdMN nu mai necesita un aviz suplimentar.

Ministerul susține că ESZ Prahova a fost informat oficial, încă din luna octombrie, că reducerea nivelului acumulării ar putea să afecteze alimentarea cu apă și că operatorul avea obligația legală să ia măsuri compensatorii, cum ar fi asigurarea unor acumulari tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea rețelei pentru scenarii de avarie și informarea publicului, dar și a autorităților locale.

De asemenea, aceste obligații sunt stipulate în autorizațiile de gospodărire a apelor și în contractul de operare semnat între ESZ Prahova și Apele Române în 2013. Ministerul arată că, nicio măsură nu a fost implementată.

Mai mult, ESZ Prahova, ABA Buzău–Ialomița și Hidroelectrica au transmis Ministerului, pe tot parcursul lunilor octombrie–noiembrie, asigurări oficiale că alimentarea cu apă nu o să fie afectată.

După coborârea controlată și precipitațiile abundente, turbiditatea apei brute a crescut peste limitele admise pentru potabilizare. Stația Voila nu a mai putut să trateze apa, iar DSP a confirmat că distribuirea ei ar fi pus în pericol sănătatea publică.

Prin urmare, oprirea apei a fost o consecință tehnică, și nu o decizie administrativă a Ministerului.

„Ministerul Mediului nu operează barajul Paltinu, nu tratează apa și nu decide sistarea alimentării. Decizia a rezultat din imposibilitatea operatorului de a furniza apă conform standardelor”, subliniază Diana Buzoianu.

Totodată, un element extrem de grav, evidențiat în raportul MMAP, este și că Ministerul nu a fost informat de instituțiile subordonate despre amploarea crizei.

Astfel că, situația reală a fost comunicată întâi de primarii localităților afectate, nu de ABA, ANAR sau ESZ Prahova — o abatere majoră de la responsabilitățile legale.

„În aceste condiții, atacurile politice apărute în spațiul public, care sugerează că Ministerul Mediului ar fi responsabil de oprirea apei, sunt false și manipulatorii. Ministerul nu administrează barajul Paltinu, nu operează stațiile de tratare și nu decide sistarea apei. Ministerul a gestionat informațiile primite, care s-au dovedit a fi incomplete și incorecte, și a acționat imediat ce situația reală a devenit cunoscută. Problemele tehnice ale conductei de aducțiune, întreținerea deficitară a bazinelor și absența investițiilor necesare sunt elemente documentate în mod repetat și confirmate de instituțiile de control. Ministerul nu va acoperi nicio formă de neglijență instituțională”, transmite Ministerul Mediului.

Conform datelor transmise de Apele Române, alimentarea lacului de priză al stației Voila a fost reluată prin evacuarea unui debit de 3 m³/s prin aducțiunea Elsin.

Reluarea completă a furnizării apei potabile este estimată la până la șase zile, în funcție de turbiditate și de capacitatea ESZ Prahova de a stabiliza procesul de tartare. Iar dacă valorile turbidității se modifică, calendarul va fi ajustat.

sursa foto: mediafax foto

Autorul recomandă:

Criza apei. Ministra Diana Buzoianu dă vina pe „neglijențe locale”. „Publicul trebuie să știe adevărul”