Curtea de Apel București consideră că Alina Bica și-a ispășit pedeapsa în Italia. Experții contestă: „Nu a executat nimic”

Curtea de Apel București susține, în motivarea publicată recent, că fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și-ar fi ispășit în Italia pedeapsa de 4 ani de închisoare primită în România, dar într-o formă asimilată arestului la domiciliu.

Potrivit judecătorilor, această concluzie ar fi conformă cu o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 septembrie 2025, care prevede că statul emitent al mandatului european de arestare, în acest caz, România, trebuie să își dea acordul pentru ca pedeapsa să fie executată într-un alt stat membru.

Totuși, Curtea de Apel București pare să fi interpretat decizia în favoarea Alinei Bica, oferindu-și „indirect” consimțământul pentru echivalarea perioadei petrecute în Italia cu executarea integrală a pedepsei din România.

ACTUALITATE Valentin Stan: Există 5 anexe la raportul american. Cea mai scurtă are aproape 300 de pagini, iar cea mai lungă are 1.100 de pagini

06:00

DECLARAȚII EXCLUSIVE România, mai apropiată de dictatură ca niciodată în clasamentul mondial al democrațiilor. Suntem pe ultimul loc în UE, mult sub Ungaria lui Orban. Până și Moldova stă mai bine la capitolul democrație. „Principalul motiv e anularea alegerilor”

06:00

Cum a fost calculată pedeapsa în Italia

Curtea de Apel din Bari a scăzut din cei 4 ani de închisoare perioada petrecută de Bica în arest preventiv în România, rezultând o pedeapsă rămasă de 3 ani, 9 luni și 16 zile.

Forma de executare stabilită de autoritățile italiene a presupus un regim de arest la domiciliu pe timpul nopții (21:00 – 07:00), iar în timpul zilei, Bica avea obligația de a merge la muncă.

De asemenea, i-au fost impuse restricții privind accesul în anumite locuri și desfășurarea unor activități profesionale.

Curtea de Apel București a considerat că acest regim „prezintă forme puternice de similitudine” cu măsurile preventive privative de libertate din dreptul românesc, motiv pentru care perioada a fost echivalată cu executarea pedepsei cu închisoarea în România.

Argumentele instanței: „Reinserția socială, mai ușor de realizat în Italia”

În ceea ce privește reinserția socială, unul dintre scopurile pedepsei, Curtea de Apel București și-a însușit integral argumentele Curții din Bari.

Judecătorii italieni au reținut că Alina Bica are „puternice legături” cu Italia, fiind rezidentă acolo, ceea ce ar fi făcut inoportună executarea pedepsei în România.

Pe baza acestei interpretări, CAB a decis să recunoască executarea integrală a pedepsei și a dispus retragerea mandatului european de arestare emis de Tribunalul București.

Astfel, instanța a considerat că nu mai există temeiuri pentru menținerea niciunei forme de executare a sentinței pronunțate în România.

Experții în drept: „România nu trebuia să recunoască executarea”

Mai mulți experți în drept consultați de G4Media.ro critică dur decizia Curții de Apel București, pe care o consideră „în disprețul deciziei CJUE”.

„Alina Bica nu și-a ispășit pedeapsa în Italia. Nu poți echivala detenția efectivă din România cu un regim de arest la domiciliu. A lucra ziua și a dormi noaptea acasă nu reprezintă executarea unei pedepse cu închisoarea”, au declarat specialiștii.

Ei susțin că România nu trebuia să recunoască forma de executare impusă de autoritățile italiene și că problema trebuia să rămână una bilaterală între Bica și statul italian.

„Retragerea mandatului european de arestare a fost o greșeală. Decizia CAB este extrem de dubioasă și deschide un precedent periculos pentru fugarii condamnați definitiv în România”, au mai spus experții.

Cine sunt judecătorii care au luat decizia

Completul care a pronunțat hotărârea de la Curtea de Apel București a fost format din judecătorul Cristian Bălan, șeful Secției a II-a Penale a CAB, și judecătoarea Irina Petre (fostă Timofte).

O decizie cu ecouri europene

Cazul Alinei Bica reaprinde dezbaterea privind modul în care instanțele române interpretează deciziile CJUE și principiul cooperării judiciare între statele membre.

Deși CJUE cere explicit acordul statului emitent pentru recunoașterea executării unei pedepse în alt stat, Curtea de Apel București pare să fi depășit cadrul acestei obligații, acordând „de facto” validare unei forme de executare discutabile.

Decizia ar putea fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție sau chiar analizată la nivel european, având în vedere implicațiile pe care le are asupra aplicării mandatelor europene de arestare și a încrederii reciproce între justițiile naționale.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Alina Bica scapă de închisoare. Curtea de Apel București i-a retras mandatul european de arestare. Instanța a decis că fosta șefă a DIICOT și-a ispășit pedeapsa în Italia, cu suspendare

Legea FUGARILOR este constituțională. CCR respins sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie