La numai 14 ani, Elena Gurgu a fugit de acasă, din România, pentru o viață mai bună. 12 ani mai târziu, aceasta și-a pus capăt zilelor spânzurându-se într-o închisoare din Italia. Ambasada ar fi contactat familia, însă nimeni nu ar fi vrut să audă de ea. Miercuri, în cimitirul Trespiano din Florența, opt oameni au condus-o pe Elena, pe ultimul drum.
Elena Gurgu s-a născut în România și a fugit de acasă la vârsta de 14 ani. Ea a trait apoi pe străzile Europei, din Ungaria și până în Italia. A dus apoi o viață de suferiță la Florența, forțată să se prostitueze, prizonieră a drogurilor pe trotuarele din jurul gării. Ea a ajuns de două ori la închisoare, prima dată la penitenciarul pentru minori din Pontremoli, apoi la Sllicciano, acolo unde, pe 7 septembrie, și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se în celulă.
De altfel, aceasta a fost cea de-a 60-a sinucidere din închisorile italiene în 2025. La Sollicciano ajunsese după agresarea lui Ezio, un bătrân de 91 de an, din via Maso Finiguerra, care a ajuns în comă la spital.
Elena a fost condusă pe ultimul drum miercuri dimineață. Ea a fost înmormântată într-un sicriu alb, la cimitirul Trespiano din Florența. Cu câteva zile în urmă, ambasada i-ar fi contactat familia din România, însă nimeni nu a vrut să audă de ea. Chiar și așa, au existat oameni care au iubit-o. Sunt cei care s-au strâns în jurul sicriului, rugându-se alături de preotul don Stefano Casamassima, capelanul penitenciarului Sollocciano.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fancient-monument-and-burial-concept-old-headston-2025-10-10-12-35-22-utc-1280x853.jpg)
foto ilustrativa: sursa foto: Envato
La 17 ani, Elena a fost arestată pentru șantaj. Mai întâi, a ajuns într-o comunitate din Arezzo, apoi la penitenciarul pentru minori din Pontremoli. Acolo, ea a întâlnit-o pe prima ei avocată, Chiara Bandini. A venit și ea la Trespiano, copleșită de emoție.
„Elena a fost exploatată în prostituție”, povestește Chiara. „Aducea bărbații sub podurile Arno-ului, uneori mergea la Cascine. Era o copilă care căuta cu disperare afecțiune. A avut un copil care, imediat după naștere, i-a fost luat și dat spre adopție. Își dorea nespus să știe unde este, iar durerea asta o măcina. La Pontremoli învățase să facă testaroli. În 2018 m-a invitat la un spectacol de teatru în închisoare. M-am dus, iar ea era fericită”.
Cu o zi înainte să se sinucidă, Elena părea liniștită, își amintesc voluntarele de la asociația Pantagruel.
„Poate că deja luase decizia”, spune Lucia, care a venit la Trespiano cu o plantă de erică. „Îi spusese colegei de celulă «ce frumoasă ești» și i-a împletit o coadă”.
De asemenea, pe peretele celulei a fost găsit un mesaj simplu: „Elena vă salută”.
După Franța (124) și Regatul Unit (96), Italia este pe locul al treilea în Europa în ce privește rata sinuciderilor din închisori: în 2024 s-au înregistrat 91 de decese, cel mai mare număr din istorie. Datele pentru 2025 arată că până la 11 octombrie 2025 s-au produs deja 66 de sinucideri, iar alte 117 persoane private de libertate au murit din alte cauze (boli, omoruri, supradoze sau motive încă neelucidate).
Autorul recomandă: