EXCLUSIV | Argumentele cu care Guvernul ar putea ataca și câștiga la Curtea de Justiție a UE, după respingerea de către Austria a intrării României în Schengen. Maya Teodoriu: „Există jurisprudență CJUE”

În situația în care România a rămas pe tușa spațiului Schengen din cauza Austriei, există oportunitatea ca Guvernul României să poată ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) această decizie. Există argumente solide care s-ar putea întoarce în favoarea României, întrucât au fost încălcate mai multe principii, cel mai important fiind cel al cooperării loiale între instituțiile europene. Cu alte cuvinte, în cazul în care Parlamentul European și Comisia Europeană și-au spus ferm poziția de intrare a României în spațiul Schengen, iar la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, Austria a întors hotărârea pe care toată lumea o aștepta, Consiliul a nesocotit celelalte două instituții.

Deputatul Simona Maya Teodoriu, fost agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și fost judecător al Curții Constituționale a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care ar fi argumentele ce ar putea întoarce rezultatul catastrofal de la Consiliul JAI, din 8 decembrie, în favoarea României, punctând și faptul că CJUE are jurisprundență în acest sens.

ACTUALITATE Bălăria de sezon care costă mai mult decât un coltlet în primăvara timpurie. Cum îți dai seama dacă planta este încă vie

22:33

CONTROVERSĂ Actorul Shia LaBeouf, obligat să plătească o cauțiune de 100.000 de dolari și să meargă la un centru de reabilitare, după o presupusă bătaie

22:31

”Problematica intrării efective în spațiul Schengen, adică a ridicării controalelor la frontierele cu alte state membre UE – pentru că despre acest lucru este vorba, de fapt, câtă vreme, sub aspect legal, România a aderat la acquis-ul Schengen odată cu aderarea la UE – poate fi abordată și din perspectiva ordinii juridice comunitare. Avem câteva principii directoare, desprinse din tratate, configurate într-o manieră destul de clară de CJUE, în jurisprudența sa – sunt cauze din 2012, 2015 – și reliefate de doctrină.

În primul rând, mă gândesc la principiul fundamental al echilibrului instituțional între cele trei instituții-cheie – Parlamentul European, Comisia și Consiliul. CJUE a arătat că acest principiu fundamental al echilibrului între puterile și competențele celor trei instituții esențiale ale Uniunii Europene presupune, în esență, că fiecare dintre ele să își exercite competențele și prerogativele în respectul competențelor și prerogativelor celorlalte două.

Or, atât Parlamentul European – care s-a pronunțat prin vot și m-am bucurat să văd că social democrații europeni au votat în unanimitate în acest sens -, cât și Comisia Europeană s-au pronunțat ferm pentru intrarea efectivă a României în spațiul Schengen. Acest aspect ar putea fi unul de pornire, într-o posibilă acțiune în fața CJUE.

Mai sunt și altele, specifice, în contextul cooperării în cadrul celui de-al treilea pilon – Justiție și Afaceri Interne. Cred și sper că echipele de experți ale ministerelor cu competențe în materie – Justiția, Afacerile Externe – vor analiză toate posibilitățile în acest sens”, a explicat deputatul Simona Maya Teodoroiu.

”CJUE a mai decis că Austria a încălcat dreptul european”

Și europarlamentarul Eugen Tomac spunea, înainte de respingerea intrării României în Schengen, că dacă Austria este singurul stat care se opune cererii de accedere în spațiul de liberă circulație, se întrunesc toate elementele pentru a formula o trimitere în fața Curții de Justiție a UE, pentru că se încalcă, în mod asumat, Regulamentul 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane.

Eugen Tomac a amintit că Guvernul Austriei a mai ajuns o dată în fața Curții de Justiție a UE, în 2020, pentru refuzul de a acorda copiilor români alocații indexate.

”Copiii români primeau valoarea alocației din țara de naștere, și nu cea prevăzută în Austria. Aceasta măsură discriminatorie am adus-o la cunoștința Comisiei Europene în martie 2020. Comisia Europeană a trimis Guvernul Austriei în fata Curții de Justiție a UE în mai 2020.

Pe 16 iunie 2020, CJUE a decis că Austria a încălcat dreptul european când a tăiat alocațiile copiilor proveniți din România și alte state est europene. A obligat astfel Guvernul austriac să respecte Regulamentul privind libera circulație a lucrătorului în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, să plătească integral sumele neindexate pentru copii afectați de măsura privind tăierea indemnizație de copil”, a precizat Tomac.

”Este posibilă judecata la CJUE pe discriminare și încălcarea tratatelor”

Andrei Caramitru a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că opoziția Austriei la aderarea României ar arăta ”discriminarea fără motiv” și ar putea exista un proces la Curtea de Justiție pe încălcarea tratatelor.

„În momentul în care o singură țară bagă un veto la un asemenea nivel, contrar recomandărilor UE, contrar tuturor celorlalte state din UE și contrar tratatelor – pentru că tu în momentul acela discriminezi fără motiv 20 de milioane de oameni plus toate firmele din România – în momentul în care faci asta, există niște consecințe juridice.

Așadar, este posibil să-i dai în judecată la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare, pe încălcarea tratatelor. Este clar, o țară a votat veto, ei sunt de vină, nu au respectat deciziile UE, ale Parlamentului European. Deci, este posibil să piardă în Curtea de Justiție.

Mă gândesc că poate să dea în judecată nu doar România, ci și cu Comisia Europeană împreună – pentru că ei fac ceva împotriva deciziei Comisiei Europene -, și în momentul ăla să fie forțată o intrare în Schengen așa, plus despăgubiri de multe miliarde pe care să le luăm”, a explicat Andrei Caramitru, la GÂNDUL EXCLUSIV.

România și Bulgaria au rămas în afara Schengen

România și Bulgaria rămân momentan în afara Spațiului Schengen, după ce Austria și Olanda s-au opus aderării celor două țări în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie. Austria s-a opus aderării ambelor țări, în timp ce Olanda s-a împotrivit doar aderării Bulgariei, dar cum candidaturile Bucureștiului și Sofiei au venit „la pachet”, decizia Olandei a afectat, practic, și România.

În schimb, candidatura Croației a fost acceptată, astfel că această țară va deveni membru Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Potrivit unor surse, președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene susține în continuare aderarea României și Bulgariei, iar cele două țări au încă o șansă: să solicite un vot pe 15 decembrie, în Consiliul European. Ministrul ceh de Interne a explicat că nu a fost posibilă decuplarea României de Bulgaria în acest moment.

CITEȘTE ȘI:

Nicolae Ciucă: „Vom continua toate demersurile pentru aderarea la Spațiul Schengen”

Președintele Austriei regretă decizia Guvernului de a respinge aderarea României la Schengen: „Economia austriacă este acum amenințată de eventuale contramăsuri românești”

Bode: „Nu am mai văzut în niciun Consiliu atâta susținere pentru România. Deocamdată rămânem în acest scenariu, cu posibilitatea punerii pe ordinea de zi la următorul Consiliu JAI”