EXCLUSIV | Cercetătorul Mihai Netea, despre noile terapii care ar putea trata cancerul: ”Sperăm ca o parte din pacienți să fie vindecați și pe viitor să ajungă ca o boală cronică, la fel cum este diabetul”

Mihai Netea, medic și profesor universitar olandez de origine română, specializat în boli infecțioase, imunologie și sănătate globală, a dezvăluit în interviul pentru Gândul că lucrează împreună cu echipa lui de cercetători de la Radboud din Nijmegen, Olanda, la un tratament care speră să vindece cancerul. La sfârșitul anului 2023, echipa cercetătorului Mihai Netea va începe studiile clinice pentru aceste noi terapii în cancer. 

„Cancerul este una dintre cele mai mari probleme care rămâne. Sunt diferite tipuri de cancer și, din păcate, unele dintre ele au mortalitate foarte mare. Acolo, lumea va investi în continuare foarte mult și ceea ce sperăm este ca o parte din pacienți să fie vindecați, iar în viitor să ajungă ca o boală cronică, cum este, să zicem, diabetul, în care omul trebuie să se trateze, dar nu moare. Sperăm, bineînțeles. Noi vom începe într-adevăr niște studii.

Sperăm ca noul tip de terapie pe care noi îl dezvoltăm să fie testat în cancer la sfârșitul anului 2023. Mulți alți colegi sunt și ei ocupați cu cercetări, descoperiri privind noi medicamente. Eu sunt pozitiv pentru viitor, pentru că este multă cercetare care se face și eu sper că va duce la un tratament tot mai bun”, a spus Mihai Netea.

EXTERNE Pavel Durov, fondatorul Telegram, a criticat Uniunea Europeană pentru suprimarea libertății de exprimare în online

13:00

VIDEO Ion Cristoiu: „Anularea alegerilor este o decizie unică în istoria democrațiilor”

13:00

„Românii au gene la fel de bune ca toți ceilalți care trăiesc pe pământ”

Cercetătorul român din Olanda a vorbit și despre esența cărții scrise de el – „O istorie genetică (incompletă) a românilor” -, lansată la București, la Editura Humanitas. Este o carte la baza căreia stau studii făcute în ultimii zece ani de Mihai Netea, împreună cu colegi din România, Olanda, Suedia, Spania și alte state, privind genetica diferitelor populații din România, populații moderne, românii de acum, dar și populații arhaice. Ideea pe care Mihai Netea vrea să o transmită în această carte este faptul că ceea ce ne identifică pe noi ca popoare diferite sunt cultura și limba, mult mai mult decât genetica.

„În principiu, dacă ne gândim la istoria genetică a noastră, a românilor, ca a oricărui alt popor, ea poate fi privită la mai multe niveluri. La nivel, să zic, de bază, istoria noastră generică pornește cu milioane de ani în urmă, tocmai când, practic, ne-am separat de alte specii de primate.

Românii au gene la fel de bune ca toți ceilalți care trăiesc pe pământ. La al doilea nivel, suntem un amestec de diferite populații care au migrat în Europa, începând cu 50.000 de ani în urmă și apoi cu 10.000 de ani în urmă, cu 8.000 de ani în urmă, cu 3.000 de ani în urmă. Sunt niște populații foarte vechi care, practic, reprezintă substratul de bază din care ne-am format noi, românii, și toate popoarele europene.

Ceea ce este important de știut – sau ce reprezentăm noi, ca și români – din punct de vedere genetic a pornit cu zeci de mii de ani înainte ca cineva să dea numele de daci celor care trăiau aici, pe teritoriul de acum al României. Dar și dacii, și romanii, la rândul lor, sunt amestecuri de populații foarte străvechi”, a explicat Mihai Netea.

„În ultimii zece ani, am putut trage niște concluzii care ne spun mult mai mult despre ceea ce suntem noi, ca popor”

Cercetătorul susține că, din punct de vedere genetic, popoarele europene sunt foarte apropiate unele de altele, dezvăluind că noi, românii, suntem foarte puțin diferiți față de vecinii noștri din Sud sau din Est, sau din Vest.

„Bineînțeles, există mici diferențe, există un gradient genetic între populații, dar diferențele sunt foarte, foarte mici. La nivel de populație, poți să vezi diferențele. Deci, dacă analizezi o populație de 500 de români și de 500 de bulgari sau de maghiari, de exemplu, poți să-ți dai seama că această populație este puțin diferită, dar dacă iei doi indivizi din acea populație și îi analizezi, este practic imposibil să spui, din punct de vedere genetic, dacă această persoană este român sau este maghiar, sau este bulgar.

Am colectat, împreună cu muzeele de istorie din Cluj, din Craiova, din București, probe de la schelete vechi, începând din perioada paleolitică până în perioada neolitică, epoca bronzului și așa mai departe, și am studiat aceste lucruri.

În ultimii zece ani, am putut trage niște concluzii care ne spun mult mai mult despre ceea ce suntem noi și atunci am zis că ar fi frumos, la un moment dat, să știe lucrul acesta nu numai specialiștii care citesc studiile respective în revistele de specialitate, ci și publicul larg. De acolo a pornit această carte”, a explicat cercetătorul român care trăiește de mulți ani în Olanda.

Mihai Netea, cercetătorul român care a primit Premiul Spinoza

Mihai Netea s-a născut în 1968 și a studiat medicina la Cluj-Napoca. Și-a făcut doctoratul și specializarea în medicină internă și boli infecțioase la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda. În prezent, conduce Divizia de medicină experimentală a Departamentului de Medicină Internă, Centrul Medical al Universității Nijmegen.

Interesele sale științifice sunt concentrate pe înțelegerea răspunsului imun în timpul infecțiilor severe, precum și pe influența factorilor genetici care influențează biologia populațiilor umane. I-a fost decernat Premiul Spinoza în 2016, iar din același an este membru al Academiei Regale de Știință din Olanda.

Mihai Netea este laureat a numeroase premii, beneficiar al multor granturi internaționale și colaborator al unor importante institute internaționale, precum și autor a numeroase studii științifice în domeniul imunologic și al bolilor infecțioase, fiind considerat un deschizător de drumuri în cercetarea sistemului imunitar.

În 2016, organizaţia olandeză pentru Cercetare Știinţifică, NWO, i-a decernat Premiul Spinoza în valoare de 2,5 milioane euro, pentru continuarea cercetării sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele.