EXCLUSIV | Condamnat la aproape 23 de ani de închisoare, milionarul turc care l-a omorât pe ”Dulăul de la Rutieră” vrea să fie transferat în Turcia. Cum și-a motivat solicitarea și ce au decis judecătorii

EXCLUSIV | Condamnat la aproape 23 de ani de închisoare, milionarul turc care l-a omorât pe ”Dulăul de la Rutieră” vrea să fie transferat în Turcia. Cum și-a motivat solicitarea și ce au decis judecătorii
Publicat: 03/12/2022, 08:00

Încarcerat în Penitenciarul Rahova pentru 22 de ani și 10 luni, după ce Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv, în 2017, Abdullah Ataș –  milionarul turc supranumit și ”Regele veiozelor” – a solicitat instanței de judecată să fie transferat într-o închisoare din Turcia. În anul 2015, băut fiind, omul de afaceri turc l-a călcat cu mașina pe polițistul Gheorghe Ionescu, cel căruia colegii îi spuneau ”Dulăul de la Rutieră”, acesta decedând în spital.

Accidentul în urma căruia poliţistul Gheorghe Ionescu a murit a avut loc în data de 2 august 2015, în jurul orei 03.30, în zona intersecţiei Străzii Nicolae Caramfil cu Şoseaua Pipera. ”Dulăul” se afla în zonă împreună cu alţi agenţi, pentru un control în trafic și, potrivit procurorilor, i-a făcut semn lui Abdullah Ataş să oprească.

Turcul s-a conformat și a încetinit, inițial, însă în momentul în care a ajuns în dreptul polițistului a apăsat pedala de accelerație şi l-a lovit. Poliţistul a rămas pe capotă aproximativ 400 de metri, apoi a fost aruncat pe şosea.

În urma cercetărilor s-a stabilit că ”Regele veiozelor” – numit așa pentru că manageria o afacere cu corpuri de iluminat – avea o alcoolemie de 1,65 şi mergea cu o viteză de 180 – 200 km/h. După ce l-a lovit pe agent, Ataş a fugit de la locul accidentului, dar a fost prins la scurt timp.

Din nefericire, medicii nu au mai putut salva viața polițistului Gheorghe Ionescu.

”Dulăul” a murit după a fost luat pe capotă de Abdullah Ataș, iar Gândul prezintă, în exclusivitate, o nouă solicitare prin care omul de afaceri turc a dorit să ”iasă” din Penitenciarul Rahova.

Abdullah Ataș – zâmbitor înainte de accidentul în urma căruia un polițist de la Brigada Rutieră și-a pierdut viața

Lui Abdullah Ataș nu-i ”priește” Penitenciarul Rahova

De-a lungul anilor, ”Regele veiozelor” a invocat diferite motive pentru a fi pus în libertate, a reușit să obțină și realizarea unei expertize psihiatrice, numai că demersurile sale nu au fost încununate de succes.

Acum, Abdullah Ataș a solicitat judecătorilor să fie transferat în Turcia, iar Gândul prezintă, în exclusivitate, extrase din motivarea instanței de judecată de la Judecătoria Sectorului 5.

Solicitarea ”Regelui veiozelor” a fost analizată în data de 12 octombrie 2022, acesta fiind reprezentat de un avocat care a cerut, de la bun început, amânarea cauzei, motivând că nu au fost primite din Turcia informațiile solicitate, respectiv acceptul pentru transferarea lui Abdullah Ataș. Totuși, judecătorii au respins această solicitare.

”Instanţa, având în vedere răspunsul Ministerului Justiţiei, precum şi precizările făcute de apărătorul ales al petentului la termenul anterior – că nu i s-au adresat niciunei alte instanţe sau instituţii, apreciază că pentru soluţionarea cauzei sunt suficiente înscrisurile de la dosarul cauzei, astfel că respinge ca neîntemeiată cererea de amânare a cauzei astfel cum a fost solicitată de către apărătorul petentului”, s-a precizat în motivarea instanței.

În data de 24 august 2022, ”Regele veiozelor” a formulat contestaţie împotriva referatului din data de 10.08.2022 al judecătorului delegat pentru supravegherea privării de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova, ”având ca obiect solicitarea petentului de transfer pentru continuarea executării pedepsei în Turcia”.

”Regele veiozelor” dorește să fie transferat într-un penitenciar din Turcia

Abdullah Ataș, prin avocatul său, a prezentat judecătorilor de la Judecătoria Sectorului 5 și înscrisuri care i-ar susține ”solicitarea”, respectiv:

  • consimţământul pentru transferul în Turcia;
  • declaraţia mamei sale din care rezultă că, după transfer, se va ocupa de cele necesare suportului familiei pe toată durata încarcerării în Turcia;
  • declaraţia fratelui său din care rezultă că după transfer se va ocupa de cele necesare suportului familiei pe toată durata încarcerării în Turcia;
  • declaraţia surorii sale din care rezultă că după transfer se va ocupa de cele necesare suportului familiei pe toată durata încarcerării în Turcia;
  • dovada privind existenţa unei societăţi comerciale la care are calitatea de asociat – societate comercială care i-ar oferi ”susţinere financiară pe toată durata încarcerării în Turcia”.

Prin adresa nr. 69420/22.09.2022, Ministerul Justiţiei a comunicat că nu s-a iniţiat procedura de transfer datorită motivelor prezentate în Referatul din 10.08.2022 al judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Rahova.

”Prin referatul din 10.08.2022 din dosarul nr. 1356/2022, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova a analizat înscrisurile solicitate (…), constatând că nu poate fi iniţiată procedura privind transferul petentului (n.red. – Abdullah Ataș) pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din Turcia.

În urma solicitării petentului, cererea sa a fost înregistrată pe rolul prezentei instanţe, acesta contestând concluziile referatului din 10.08.2022 din dosarul nr. (…) emis de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova”, s-a menționat în motivarea instanței de judecată.

Ce condiții trebuie întrunite pentru ca un deținut din România să fie transferat în statul de origine

”Regele veiozelor” a solicitat transferul în Turcia pentru executarea pedepsei rămase, numai că această țară, au precizat judecătorii, nu este țară-membră a Uniunii Europene.

Articolul 148 din Legea nr. 302/2004 reglementează, de altfel, condițiile pentru transferarea în statul de executare a persoanelor deținute în penitenciarele sau unitățile medicale din România:

  • Orice persoană condamnată în România care este cetățean al unui stat terț sau care trăiește pe teritoriul unui alt stat decât cel de cetățenie și dorește să fie transferată pe teritoriul acestuia poate solicita direct sau prin intermediul judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate desemnat pentru penitenciarul în care se află aceasta ori al conducerii unității în care este internată inițierea procedurii de transferare în statul de executare.
  • În cazul în care persoana condamnată are cetățenie multiplă, dintre care una este a statului român, cetățenia străină va fi considerată ca fiind dominantă numai dacă statul străin este statul pe teritoriul căruia cetățeanul român trăiește. În cazul în care una dintre cetățenii este a unui alt stat membru al Uniunii Europene, procedura prevăzută la titlul VI se aplică cu prioritate, în afară de cazul în care respectivul stat membru a declarat că nu dorește să preia executarea pedepsei aplicate persoanei condamnate sau atunci când sunt incidente dispozițiile art. 161 alin. (2). Înscrisurile și informațiile prevăzute la art. 138 se transmit unui singur stat de executare o dată.
  • În cazul persoanelor condamnate în România, care sunt cetățeni ai unui stat terț sau trăiesc pe teritoriul unui alt stat decât cel de cetățenie, procedura de transferare poate fi inițiată în lipsa acordului persoanei condamnate, dacă împotriva sa a fost dispusă măsura expulzării și dacă această posibilitate este prevăzută în tratatul aplicabil între România și statul de executare.

Procedura de transfer, potrivit legii, nu se inițiază atunci când s-a dispus amânarea sau întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață ori înlăturarea sau modificarea pedepsei. Totodată, procedura nu se inițiază atunci când persoana condamnată s-a sustras de la executarea pedepsei, părăsind țara, iar pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești s-a recurs anterior la procedura extrădării sau a mandatului european de arestare.

Spre deosebire de transferul executării pedepsei într-un alt stat al Uniunii Europene, unde decizia este una eminamente judiciară, în cazul transferului executării pedepsei într-un stat din afara Uniunii Europene, sistemul este unul mixt în care Ministerul Justiţiei joacă un rol important, fiind cel care poate iniţia această procedură, prin sesizarea parchetului competent potrivit art. 150 alin. 1 din Legea nr. 302/2004. În cauză, nu s-a efectuat acest demers întrucât s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru iniţierea unei astfel de proceduri

Extras din motivarea instanței

”Regele veiozelor” nu a plătit nici cheltuielile judiciare, nici despăgubirile civile

Abdullah Ataș a fost condamnat nu numai la 22 de ani și 10 luni de închisoare după ce l-a omorât pe polițist, ci și la plata cheltuielilor judiciare – 14.000 lei – și a despăgubirilor civile:

  • 200.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale, părții civile (…).
  • 100.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale, părţii civile (…).
  • 100.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale, părţii civile DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.
  • 88.314 lei, actualizată cu indicele de inflaţie la data efectuării plăţii, cu titlu de daune materiale.

Numai că, potrivit motivării instanței de judecată din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate, ”Regele veiozelor” nu a plătit, încă, aceste sume.

”Acesta nu a făcut dovada achitării acestor sume de bani nici către statul român şi nici către părţile civile din dosarul în care s-a dispus condamnarea petentului. De asemenea, instanţa are în vedere faptul că petentul nu a achitat nici măcar în parte din sumele datorate (cel puţin o mică sumă de bani) pentru a dovedi că el este de bună-credinţă, cu atât mai mult cu cât a beneficiat de un rulaj de cont în cuantum de 60.737 de lei, în condiţiile în care în penitenciar hrana este asigurată”, au precizat judecătorii.

”Regele veiozelor” nu a plătit nici cheltuielile judiciare, nici daunele morale

Astfel, judecătorii de la Judecătoria Sectorului 5 au hotărât – în data de 22 octombrie 2022 – să respingă, ”ca neîntemeiată”, contestația formulată de Abdullah Ataș, iar omul de afaceri turc va rămâne în Penitenciarul Rahova pentru a-și ispăși pedeapsa pe care a primit-o după ce l-a omorât pe unul dintre cei mai buni polițiști ai Brigăzii Rutiere.

”… respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de petentul condamnat (n.red. – Abbdullah Ataș), deţinut în Penitenciarul Bucureşti Rahova,  împotriva referatului din 10.08.2022 emis de judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Rahova în dosarul nr. 1356/2022. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă petentul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, s-a arătat în motivarea instanței.

Abdullah Ataș a susținut că a fost ”traumatizat” de un polițist în copilărie

În încercarea de a-și explica hotărârea cu care a apăsat pe pedala de accelerație în momentul în care polițistul Gheorghe Ionescu i-a cerut să oprească mașina, Ataș le-a spus psihologilor criminaliști că ar fi suferit o traumă în copilărie.

Din această cauză, a mai spus acesta, ”la vederea unui polițist se confrunta cu stări de anxietate”, însă magistrații, la momentul respectiv, au considerat că o astfel de ”explicație” nu cuprinde ”elemente favorabile inculpatului”.

Înscrisul depus de inculpat, respectiv raportul de expertiză – opinie de specialitate extrajudiciară în materia psihologiei clinice judiciare nu este unul de natură a conduce la o concluzie contrară, necuprinzând elemente care să fie favorabile inculpatului.

Dimpotrivă, această opinie cuprinde o explicație a comportamentului inculpatului definit ca reprezentând o agresivitate defensivă raportat la experiența din copilărie și adolescență a acestuia, experiență care declanșează reacții specifice anxietății, la simpla vedere a oamenilor legii.

Or, este evident că inculpatul trăiește într-o societate caracterizată prin prezența oamenilor legii, o reacție agresivă a acestuia – chiar în forma caracterizată defensivă în raportul de expertiză, dar care, totuși, în cazul de față, a condus la decesul unei persoane, neputând fi considerată acceptabilă.

Dacă în tot acest interval de timp inculpatul nu a luat măsurile necesare pentru rezolvarea acestor probleme psihice (nedovedite în opinia Curții, argumentele din așa-zisul raport de expertiză reprezentând în fapt considerații teoretice prin care se încearcă, într-o formă speculativă, explicarea comportamentului inculpatului) și în condițiile în care nu s-a dovedit că ar fi lipsit de discernământ, este necesar ca acesta să conștientizeze consecințele comiterii unor astfel de fapte pentru a nu repeta și în viitor astfel de acțiuni de agresivitate defensivă față de alți oameni ai legii”, au precizat magistrații.


Citește și:

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politicăciteste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase