EXPOZIȚIA „Ilustrate din Bucureștiul Interbelic”. The Grand Heritage – Ediția 2023

Expoziția „Ilustrate din Bucureștiul Interbelic” poate fi văzută, până la finalul lunii mai 2023, în cadrul galeriei The Grand Avenue, situată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, și cuprinde 12 planșe de mari dimensiuni cu imagini emblematice ale perioadei, precum și câteva cuburi 3D cu reprezentarea grafică a fotografiilor.

Este vorba de un set de 12 fotografii reprezentative ai acelor ani tumultoși, vremuri în care orașul a cunoscut o dezvoltare fără precedent din punct de vedere arhitectural, dar și în care existau contraste la tot pasul.

Bucureștiul Interbelic, văzut prin ochii fotografilor vremii, este subiectul ediției „The Grand Heritage” din acest an, un veritabil arc peste timp prin care analizăm cum se trăia în perioada dintre cele două Războaie Mondiale, unde se regăseau clădirile reprezentative ale orașului și care erau reperele socio-culturale ale vremii.

SOCIAL Ce salariu primește Loredana de la Survivor 2026, ca profesoară de matematică la Liceul Tehnologic din Țibănești

08:39

SOCIAL Buletin electronic sau pașaport pentru copii. Cum pot părinții pot economisi până la 600 de lei

08:35

În respectiva epocă, Bucurestiul cunoaște o reorganizare administrativă fără precedent, se demolează, se asanează și se construiește după regulile moderne, occidentale, studiate de arhitecți la școli de renume din străinătate.

În esență, Bucureștiul Interbelic era un oraș al contrastelor, locul în care tradiția se întâlnea cu modernismul, iar inovația intra în contradicție cu conservatorismul. Luxul și bogăția din centru conviețuiau în antiteză cu sărăcia și mizeria mahalalelor de la periferie.

După Marea Unire de la 1918, Capitala a atras oameni din toate zonele țării, toți fiind fermecați de dinamica extraordinară de dezvoltare a urbei și de oportunitățile care se găseau aici. În anul 1930, după recensământ, populația Bucureștiului avea peste 730.000 de locuitori, ceea ce însemna aproape 21% din populația urbană a țării.

Între 1918 și 1938, se deschid numeroase săli de cinematograf, iar cele mai gustoase prăjituri puteau fi încercate la Casa Capșa, fiind preparate după rețete aduse tocmai din Franța.

Poate acesta era unul dintre motivele pentru care Capitala României era cunoscută drept „Parisul Estului”: avea o dinamică de dezvoltare fără precedent, apăreau mereu construcții noi, opulente, printre care se afla și Palatul Telefoanelor, considerată zeci de ani cea mai înaltă clădire din București.

Viața de noapte era efervescentă, centrul plin de reclame luminoase devenise spectaculos și atractiv, iar localurile de pe Calea Victoriei și de pe bulevardul Elisabeta găzduiau mii de oameni care petreceau până în zori pe acorduri de muzică lăutărească sau jazz.

Așa cum consemnează și muzeograful istoric dr. Cezar Petre Buiumaci, Capitala devenise un oraș într-o permanentă schimbare, lucru care a fost surprins cel mai bine de aparatul de fotografiat.

„Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureștiul se transformă într-o capitală europeană, atât la nivel social, cât și la cel al aspectului, migrând de la orașul oriental către cel occidental. Schimbarea s-a produs atât în context micro, în cadrul intim, cât și, cel mai evident, la nivelul aspectului urban, în care un loc important a fost reprezentat de construcții, pentru că stilurile se vor succede periodic, transformând Capitala într-o veritabilă școală de arhitectură. Imaginile care ne stau martore în această expoziție prezintă un București care încearcă să se lepede de haina veche a trecutului și să o îmbrace pe cea nouă, care era în acord cu timpurile.

Doar că trecutul se lasă cu greu convins să părăsească scena și regăsim o serie de contraste care dau, totodată, farmecul unui oraș care a fost în continuă mișcare, o agitație centrală pusă în fața liniștii orașului grădină, așa cum a mai fost numit. Astfel că putem vedea un București dispărut, cu clădiri pe care nu le mai regăsim astăzi pentru că locul lor a fost luat de altele, atunci când extinderea pe verticală a devenit o constantă ce indica un ritm demografic nemaicunoscut și care aducea cu sine o serie de intersecții culturale”, concluzionează Cezar Petre Buiumaci, de la Muzeul Municipiului București, partener al acestei expoziții, alături de The Grand Avenue, locul care găzduiește exponatele, galerie situată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Proiectul „The Grand Heritage” a luat ființă în anul 2017 și este un concept cultural al SCH Grand, sub egida căruia sunt susținute valorile autentic românești, precum și expresia artistică sub toate formele sale.

SCH Grand încurajează arta și originalitatea ca fiind parte a expresiei poporului român, susține regăsirea identității naționale și a caracterului unic al culturii române în marea familie europeană.

Evenimentul din 2023 este dedicat Bucureștiului Interbelic și are drept partener Muzeul Municipiului București, prin bunăvoința căruia au fost puse la dispoziția vizitatorilor fotografii excepționale din arhivele instituției.